Copacul cu o vechime de aproximativ 300 de ani a câștigat în anul 2011 titlul de Arborele Anului în România, iar în anul 2012 s-a clasat pe locul al doilea la competiția internațională Arborele Anului în Europa.
La nord de satul Căpeni, lângă podul peste pârâul Baraolt, se înalță falnic, de peste trei secole, un ulm ce a fost martor tăcut al vieții unor generații întregi de oameni care și-au dus traiul în zona Baraoltului. A rezistat furtunilor, a fost ocolit de trăsnete, a rămas neclintit atunci când pârâul căruia îi ține rovărășie s-a înfuriat și și-a ieșit din matcă, iar astăzi își lasă frunzele alintate de soare și tulpina mângâiată de turiști și localnici deopotrivă, oameni care îi știu povestea și îl respectă ca pe un bătrân al satului.
Pe lângă bătrânul ulm a funcţionat, de-a lungul secolelor, o moară de apă care a avut un rol vital în viaţa cotidiană a satului. Acela nu a fost numai un loc pentru măcinarea cerealelor, ci şi un loc unde sătenii discutau despre problemele zilnice personale şi ale comunităţii. Aşadar, toate discuţiile au fost efectuate în prezenţa şi la umbra ulmului, copacul uriaş fiind martorul nenumăratelor poveşti vesele sau triste.
Uriașul cu o înălțime de peste 35 de metri și o circumferință a tulpinii de 7,3 metri, a fost introdus de către Fundația pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc în cea de-a doua ediție a competiției Arborele Anului în România, din anul 2011, când arborele a adunat 13.096 de voturi online, ocupând astfel prima poziție, în fața stejarilor din Tăietura, (judetul Harghita), și a platanului din Timișoara.
Localnicii din Căpeni nu au uitat de arborele care le-a făcut satul renumit și au grijă an de an de coronamentul său, îi curăță crengile uscate și intervin atunci când ciuperca de ulm amenință să îi curme existența. În anul 2012, localnicii au botezat Ulmul din Căpeni, „Antal Jeno”, în cadrul unei ceremonii prilejuite de Ziua Pământului. Iniţiativa a aparţinut Asociaţiei Speo-Turistice şi de Protecţie a Naturii „Lumea Pierdută” din Baraolt, care a dorit în acest fel să omagieze memoria pădurarului Antal Jeno (1936-2011), cel care a înscris copacul în această competiţie.
„Copacului i-a crăpat o creangă, în urma intemperiilor din ultima vreme, care va fi tăiată, dar momentan nu are nevoie de alte intervenții. (…) Am văzut chiar eu oameni, trecători, care se opresc și admiră copacul.”, a declarat primarul orașului Baraolt (de care aparține satul Căpeni), Lazar-Kiss Barna Andras.
Potrivit site-ului www.fares.ro, ulmul comun este un arbore ce aparţine familiei Ulmaceae, nativ în Europa Arbore. Toate părţile arborelui sunt folosite în dulgherie, lemnul fiind fără noduri, dur şi greu, şi cu o rezistenţă remarcabilă la apă. Scoarţa de ulm este în general considerată nutritivă, expectorantă, diuretică, demulcentă şi emolientă fiind privită ca utilă în inflamaţii ale mucoaselor plămânilor, intestinelor, stomacului, vezicii urinare sau rinichilor, şi de asemenea în diaree, dizenterie, tuse, pleurezie, şi iritaţii ale gâtului. În medicina populară a fost cu succes folosită extern în afecţiuni cutanate, iar sub formă de cataplasmă ca emolientă în inflamaţii ale pielii, răni proaspete, arsuri, vânătăi şi ulcere. Cea mai comună formă de administrare a scoarţei de ulm este sub formă de infuzie.
O campanie de promovare a tradițiilor locale susținută de Holzindustrie Schweighofer
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail