Sosirea lunii martie este legată în mod tradițional de așa-numitele Zile ale Babelor. Sunt în număr de nouă și își au sorgintea în povestea legendarei bătrâne Dochia. Se spune ca aceasta a pornit să-și ducă turma sus la munte și de teama frigului s-a încotoșmănat cu…nouă cojoace. Însă vremea s-a încălzit brusc și a păcălit-o, așa că în fiecare zi și-a dat jos câte una din dulame. Numai că în vârf revenise gerul și ea îmbrăcată subțire a înghețat. Acest lucru arată ca zilele frumoase alternează la început de primăvară cu cele friguroase, vremea fiind tare capricioasă.
În credința populară primele nouă zile ale lunii lui Mărțișor sunt numite „babe” și mulți oameni se amuză când trebuie să-și aleagă una simbolică. Chiar în aceste zile putem să încercăm experimentul pentru a vedea ce noroc o să avem: în funcţie de starea vremii din data respectivă vom știi dacă ne așteaptă multe zile senine, dacă nu – mohorâte ori schimbătoare.
Zilele Babei Dochia au devenit în timp foarte populare, dar nu multă lume știe cine a fost respectiva făptură. Sunt mai multe variante privitoare la semnificaţia personajului mitic amintit, circulând în lumea satului românesc diverse legende și plăsmuiri.Una dintre variantele arhaice o prezintă drept o zeitate agrară, ce vestea sosirea primăverii într-un mod mai special.
Se vorbeşte, de asemenea, despre mitul Dochiei, al cărui nume ar proveni din Calendarul bizantin, care pe 1 Martie celebra Sfânta Martiră Evdokia.
Cea mai cunoscută este povestea relatată mai înainte legată de urcuşul la munte a unei băciţe bătrâne în intervalul 1 – 9 martie. În acest răstimp se împlineşte destinul tragic al ursuzei femei. Ea a pornit spre vârful muntelui împreuna cu turma sa de oi crezând că deja a venit primăvara datorită vremii în încălzire, lepădând unul după altul cele nouă cojoace cu care fusese încotoşmănată peste iarnă. Cu fiecare zi ce trecea era tot mai cald, aşa că ajunsă în vârf a rămas doar cu un ilic. Vremea s-a înrăutăţit brusc în a noua zi, devenind capricioasă (exact ca şi felul de a fi al Dochiei), iar cotoroanţa a pierit îngheţată de frig.
Există şi o altă istorioară în care se relatează despre răutatea Babei Dochia faţă de nora ei, soţia lui Dragobete, tânăra fiind pusă la tot felul de cazne, la fel ca în mitologia greacă.
De fapt, conflictul este o parabolă şi se refera la confruntarea dintre iarnă şi primăvară, dintre anul nou şi cel vechi, frig şi căldură.
Una dintre cele mai populare legende spune că ar fost odată o femeie în etate, rea de felul ei, căreia i se zicea Baba Dochia. Ea avea un băiat frumos, pe Dragobete – pe care l-am serbat în 24 februarie. Când i-a venit vremea, flăcăul s-a îndrăgostit de o fată frumoasă, care i-a devenit apoi soţie. S-au luat însă fără acordul năzuroasei Dochia. Pentru a se răzbuna, soacra își necăjea frecvent nora, punând-o să facă treburi grele. Într-un început friguros de primăvară Baba Dochia i-a dat un ghem de lână neagră şi i-a spus: „Du-te la pârâu şi spală bine lâna și să te întorci acasă abia când va fi…albă!”. Tânăra naivă pleacă şi începu să spele în apa rece ca gheața, încercând din răsputeri să albească ghemul. Însă în zadar! La un moment dat degetele i s-au umplut de sânge, dârdâia toată, dar nu îndrăzni să plece acasă până nu-şi îndeplinea sarcina. Impresionată de caznele fetei, un Duh a făcut o minune punându-i o floare roşie în apă, după care brusc lâna neagră s-a albit!
Interpretarea mitului „Babelor” a fost făcută de etnologi în mai multe feluri. Trei ar fi momentele speciale legate metaforic de luna lui Mărţişor : 1 martie – timpul dedicat insămânţărilor de primăvara ; 2 martie – ziua muncilor de vara; 3 martie – secerişul. În funcţie de modul în care se prezenta vremea în cele trei zile, gospodarii anticipau odinioară evoluţia stării timpului în cele trei anotimpuri ce urmau să vină.
Adevărata semnificaţie a Mărţişorului oferit ieri ca semn al sosirii celui mai frumos anotimp începe terptat să se estompeze, măţişoarele tinzând să devină până la anul o amintire frumoasă…
Mulţi săteni, dar şi oameni de la oraş deprinşi cu tradiţiile, și-au ales deja sau îşi vor alege cu siguranță până de Sfinţii Mucenici – adică pe 9 martie – câte o zi anume, drept „babă” a lor. Se spune că după cum va arăta respectiva zi, senină ori neguroasă, călduță sau friguroasă, tot la fel vor fi în majoritatea timpului stările sufleteşti ale persoanei în cauză.
Să aveți noroc!
Horia C. Deliu
