Nasterea Maicii Domnului se prăznuiește în fiecare an pe 8 septembrie, fiind prima mare Sărbătoare din cursul noului An bisericesc, care a început la 1 septembrie. Așadar, astăzi credincioşii din întreaga lume cinstesc Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor şi ca Sfânta Marie Mică.
Ilustrul personaj reprezintă cea mai îndrăgită divinitate feminină a Pantheonului universal. De două mii de ani, până în zilele noastre, harul său protector a fost şi este invocat de viitoarele mame pentru uşurarea naşterii, de fetele mari spre a-şi găsi ursitul şi grabirea căsătoriei, de cei bolnavi în speranţa însănătoşirii.
Început de sezon autumnal
În calendarul popular şi în bogata tradiţie românească Sărbătoarea din 8 septembrie marchează şi mai pregnant hotarul dintre vară şi toamnă, un prag abia anunţat de precedentul praznic religios, cel al Adormirii Maicii Domnului. Încă de atunci se putea auzi în lumea satului o vorbă de duh, cum că „A trecut Sântămaria, e vremea de lepădat şi …pălaria!”.
Se spune că după această dată rândunelele îşi iau zborul spre ţările calde, insectele şi târâtoarele încep pe rând să se ascundă în pământ, nopţile şi dimineţile devin tot mai reci. Se anticipează apropiatul Echinocţiu de Toamnă, anul acesta va fi pe 22 septembrie (atunci vom reveni cu amănunte), când ziua va fi egală cu noaptea, urmând ca sezonul autumnal să-şi intre apoi pe deplin în drepturi şi din punct de vedere astronomic.
În „vremuri normale” – fără Covid 19 – era momentul organizării târgurilor populare, a iarmaroacelor tradiţionale. Acum se începe bătutul nucilor (întrucât superstiţia zice că numai aşa pomii vor rodi şi anul următor), începe culesul viilor, al unor fructe şi a ultimilor plante medicinale. De asemenea, pornesc o serie de munci agricole specifice toamnei: semănatul grâului, secarei, orzului etc.
Sfinţii părinţi, Ana şi Ioachim
Părinţii Fecioarei Maria au fost Ana şi Ioachim, personalităţi respectate în lumea creştină, mama fiind o descendentă din familia preoţească a lui Aaron, iar tatăl provenind din seminţia lui Iuda, un urmaş al regelui David. Astfel s-a îndeplinit proorocia vremii, cum că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească.
Pentru că ajunseseră la o etate înaintată şi nu aveau copii, cei doi soţi erau foarte mâhniţi, absenţa odraslelor în acele timpuri echivalând cu un …blestem din partea lui Dumnezeu. Numai că Ioachim şi Ana nu au renunţat. Au postit şi s-au rugat mai abitir să devină părinţi. Ceea ce s-a şi întâmplat într-un târziu într-un mod miraculos, când deveniseră oameni bătrâni – în al cincizecilea an de căsătorie !?
Îşi doreau aşa mult un urmaş, fiincă evreii fără copii nu aveau voie să aducă jertfe la Templu. Ca atare, Ioachim s-a retras în pustiu 40 de zile pentru a se ruga, în timp ce soţia sa, Ana, i-a promis lui Dumnezeu ca dacă îi va avea un fiu, îl va da să slujească în Biserică.
Minunata veste a Arhanghelului Gavriil
În cele din urmă minunea avea să se săvârşească, Arhanghelului Gavriil revenindu-i cinstea să le transmită viitorilor sfinţi şi drepţi Părinţi minunata veste. El le-a spus fiecăruia pe rând că rugăciunile fierbinţi au fost apreciate de Dumnezeu, primind binecuvântarea Sa.
Ioachim a avut bucuria să afle primul, apoi a fost înştiinţată şi Ana, careia i s-a spus că trebuie să pună fetei numele Maria, care înseamna în mod poetic „Spuma mării”.
Arhanghelul le-a mai vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi că va fi ales a lui Dumnezeu.
Zile de pomenire ale Sf. Marii
Aureolată drept fiinţa cea mai îndrăgită din calendarul religios, având în tradiţia populară rolul de mijlocitoare între închinători şi Dumnezeu, Maica Domnului are la ortodocşi nu mai puţin de …nouă zile de pomenire, pe care le vom prezenta în ordinea lor cronologică.
Aşadar, în 8 septembrie este Naşterea, eveniment evocat pe larg în materialul de faţă. Urmează pe 1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului, în 21 noiembrie – Intrarea în biserică a Maicii Domnului, pe 9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare de către Sf.Ana, apoi în 26 decembrie – Soborul Maicii Domnului, în 25 martie – Buna Vestire, pe 2 iulie – Asezarea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne. După cum am relatat pe larg recent, în 15 august s-a venerat Adormirea Maicii Domnului, iar în 31 august a avut loc Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului.
Obiceiuri populare
Ziua de azi marchează în calendarul arhaic o seamă de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii, dintre care unele încă se mai respectă în anumite sate româneşti.
Fiind Sărbătoare religioasă importantă nu se fac treburi gospodăreşti, precum spălatul rufelor, a geamurilor, în general, curăţenia casei. Totodată, azi nu e recomandat cusutul, călcatul, dărăcitul, dacă nu vrei să atragi răul asupra ta şi a familiei!
Femeile care doresc să aibă copii trebuie să meargă la Slujba din biserică, să se închine la icoana Maicii Domnului, rugându-se smerit pentru fertilitate precum au făcut Sfinţii părinţii Ioachim şi Ana. După ce ies de la biserică credincioşii pot da de pomană sărmanilor de sufletul morților struguri şi prune.
De altminteri, şi de Sărbătoarea Sfintei Marii Mici, ca şi cu alte prilejuri de acest fel, ar trebui ca în locuinţa oricărui român să ardă o candelă la icoană. Se crede că acea casă va fi protejată împotriva necazurilor de orice fel, iar Maica Domnului va aduce pace, înţelegere şi zile bune.
Felicitări sărbătoriților !
Din nou aveam de-a face cu o zi în care foarte mulţi conaţionali îşi serbează onomastica sau primesc numai…felicitări şi urări de bine. Se pare că ar fi vorba de peste două milioane de români, majoritatea fiind de sex feminin. Cele mai multe prenume sunt Maria, urmate de Mariana şi Mărioara. Dar sunt şi circa de 350.000 de bărbaţi cu apelative derivate, majoritatea purtând prenumele de Marian sau Marin.
…Şi aşa cum am procedat de fiecare dată în asemenea ocazii deosebite, le adresăm tuturor sărbătoriţilor urarea „La Mulţi Ani!”
Horia C. Deliu
