Moșii de Iarnă sau Pomenirea Morților este o rânduială a Bisericii Ortodoxe Române în care se face aducerea aminte a celor trecuți la cele veșnice. Rânduiala prevede ca în fiecare biserică să se oficieze Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiți.
În perioada pe care o parcurgem în prezent, premergătoare Sfintelor Paşte, există mai multe momente importante ce se cer respectate de către credincioşii ortodocşi. Unul dintre acestea reprezintă Moşii de Iarnă, zi ce se cinsteşte anul acesta sâmbătă, pe 22 februarie.
Urmează la finele săptămânii viitoare – Lăsata Secului de Brânză, pentru ca de luni, 03 martie 2025, să înceapă Postul Paştelui.
Trebuie ştiut faptul că Biserica nu consideră moartea drept sfârşitul existenţei umane, socotindu-i în mod metaforic doar… „adormiţi” pe cei care au traversat ireversibil cu barca legendarul Râu Styx. Cu alte cuvinte, ei nu au intrat într-o stare de nefiinţă, ci au trecut dintr-o lume activă în alta, poposind într-un alt mod de existenţă. În această ordine de idei trebuie citat însuşi Iisus, care a spus „Nu plângeţi; fata n-a murit, ci doarme”, atunci când a intrat în casa unui om distrus de durere, a cărei fiică de numai 12 ani închisese definitiv ochii…
După cum se ştie, mai cu seamă în mediul rural, dar în unele zone şi în cel urban, Moşii de Iarnă se constituie drept o Sărbătoarea populară respectată de sute de ani.
Denumirea de „moşi” se referă la înaintaşii din care ne tragem, la strămoşii neamului românesc, creştini adevăraţi, care au păstrat vie prin timp făclia credinţei. Printre ei se află şi cele mai apropiate fiinţe ale noastre, după caz, părinţi, copii, unchi, mătuşi, bunici, plecați în lumea de dincolo de neguri, în cinstea lor familia făcând periodic slujbe de pomenire şi împărțind ofrande sărmanilor, cunoştinţelor, rudelor.
Astăzi este o zi în care tradiţia ne obligă, dar mai ales sentimentele noastre curate faţă de răposaţi de a-i aminti şi deplânge, făcându-le parastase şi aprinzând lumânări în memoria lor. Este un bun prilej să-i pomenim şi le arătăm că nu i-am uitat.
Moşii de Iarnă marchează începutul celor şapte Sâmbete ale Morţilor care se succed şi se termină odată cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Patimilor.
Cu acest prilej închinătorii iau parte la Slujbe de pomenire care se vor oficia în sfintele lăcaşe de cult, dar şi la mormintele celor apropiaţi, în cimitirele respective.
„Să ne rugăm pentru cei morţi, iar dacă cel mort este păcătos, să i se dezlege păcatele; Iar dacă este un drept, să câştige prinos de plată şi să mijlocească la Dumnezeu pentru noi”, ne îndeamnă Sf. Ioan Gură de Aur.
Fiecare dintre cei care am pierdut o fiinţă dragă simţim mereu impulsul de a ne-o aminti, încercând să o aducem în faţa ochilor prin gânduri bune, amintiri luminoase, rugăciuni. Dar şi prin Slujbe speciale la biserică şi pomeni după datină.
Ca la orice eveniment religios sau laic apar şi multe superstiţii pe care oamenii din popor le ştiu. Unii ţin cont de ele, alţii nu. Se spune, astfel că cei dragi plecaţi pe lumea cealaltă simt nevoia ca în această zi să se „reîntoarcă” în casă pentru câteva clipe, spre a simţi din nou mirosurile bucatelor preferate, a bunătăţilor pregătite în memoria lor, încât să le ajungă până la viitoarea pomenire… Doamne ajută!
Horia C. Deliu
