Aşa după cum am anunţat în ziarul de vineri, 10 martie a.c, începând de astăzi se intră în Postul Paştelui. Ieri a fost ultima duminică în care credincioşii au petrecut în voie, fiind Lăsata Secului, urmând ca timp de 40 de zile, până pe 1 Mai 2016 credincioşii să străbată cu voinţă şi încredere cel mai lung Post al anului.
„Quadragesima”
Va fi o perioadă lungă şi aspră, interval în care fiecare închinător are datoria să-şi facă o autoanaliză spirituală severă, să se împace cu sine şi ceilalţi, să dea dovadă de cumpătare şi smerenie, respectând în felul acesta obiceiurile înaintaşilor.
Perioada îndelungată de curăţire spirituală şi trupească este numită şi „Postul Mare”, „Al patruzecimii” sau „Quadragesima”, terminându-se în Noaptea Învierii. Resticţiile alimementare sunt severe, existând numai două zile când este permis să se consume peşte: de Buna Vestire ( în 25 martie) şi de Florii (pe 24 aprilie).
Şi chiar dacă trăim o viaţă modernă, trepidantă, cu multe solicitări şi provocări zilnice, iar unii dintre semeni trec tot mai rar pe la biserică, este bine să luăm aminte că măcar acum atât trupul, dar mai cu seamă sufletul se cer purificate, pregătite pentru Marea Sărbătoare Pascală Ortodoxă din data de 1 Mai.
Îndreptare sufletească
Trebuie ştiut că Postul Paştelui a fost instituit întru cinstirea Patimilor şi Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, prin care oamenii au fost mântuiţi. Acest interval special nu reprezintă doar renunţarea temporară la consumul unor alimente „de dulce”, ci constituie şi o îndreptare sufletească prin spovedanie şi fapte bune.
Iată ce spune în acest sens, printre altele, Mitropolitul Ardealului, IPS Laurențiu: Postul Mare este un eveniment spiritual în viaţa noastră, o perioadă de pregătire deosebită. Este Mare nu doar prin lungime, ci prin importanţa sa. Postul ne oferă în această perioadă bucuria de a trăi împreună cu Hristos, pornind întâi de la căinţă, pentru că Postul Mare trezeşte în noi acea tristeţe evlavioasă, potolită, acea blândă tristeţe. Postul de bucate şi Postul de păcate sunt împreună o luptă împotriva diavolului, împotriva satanei, luptă care aduce Biruinţa. Cel mai important lucru este să simţim la final o izbândă, să simţim că intr-adevar Postul este pentru noi o jertfă plină de bucurie (…)
„Lunea curată”
. .
Prima zi din Postul Paştelui, adică ziua de astăzi, se numeşte „Lunea curată”, fiindcă oamenii obişnuiesc să-şi purifice şi să-şi cureţe casa, toată gospodăria. În primul rând femeile trebuie să spele temeinic vesela în care s-a mâncat „de dulce”, pe care apoi o urcă în podul casei Până la Sfintele Paşti.
Practic, abia de mâine începe Postul Mare propriu-zis, care durează şapte săptămâni, credincioşii abţinându-se de la consumul de carne, lapte, brânză şi ouă, dar şi de la alte pofte trupeşti.
Pe vremuri, în anumite sate româneşti din judeţul nostru feciorii şi bărbaţii tineri se costumau ciudat în prima zi a Postului, întruchipând felurite animale. De asemenea, îşi trăgeau o glugă pe cap, luau un clopot mare şi alergau lunea- dimineaţă după copii şi fete, atingându-i cu un băţ spre a le aminti de importanţa Postului.
Perioadă de înalţare a spiritului, nu doar un interval cu restricţii alimentare !
Perioada ce urmează reprezintă mai cu seamă pentru locuitorii din mediul rural, dar şi pentru unii orăşeni (dintre cei proveniţi mai cu seamă de la ţară) un complex de rigori, pe care mulţi – mai ales femeile – le respectă cu sfinţenie. Cunosc mulţi oameni simpli sau intelectuali de modă veche care păstrează cu mare rigoare datinile severe legate de perioada Postului cel lung în care abia am păşit.
Subliniem din nou, mai cu seamă pentru cititorii mai tineri, că această cutumă religioasă străveche nu vizează doar o simplă restricţie alimentară, constituind mai mult decât o cură de dexintoxicare şi slăbire. Deşi, prin Post realizăm indirect şi aceste obiective legate de sănătate. Sunt familii întregi, nu doar părinţii, bunicii, ci şi oameni tineri ori copii care se supun fără probleme abţinerii în perioada următoare de la consumul de carne, peşte, brânză, ouă, grăsimi animale, lapte.
Credinţa ortodoxă impune însă nu doar privaţiuni legate de hrană. Ci şi abţinerea de la plăceri trupeşti, alcool, tutun, alte apucături rele, combătând comportamentul inadecvat şi propăvăduind cumpătarea. Totodată, rugăciunile trebuie să treacă pe primul plan, împreună cu reculegerea şi meditaţia, oferindu-le credincioşilor posibilitatea împăcării cu sine şi cu lumea din jur.
Avantaje şi dezavantaje
Sigur, utilizarea unei regim vegetarian sever la începutul primăverii nu face deloc rău organismului, scăzând colesterolul, glicemia, tensiunea arterială, diminuând supraponderalitatea acumulată în perioada iernii. Postul e bun, ajută, fără doar şi poate, să ne dezintoxicăm eficient. Numai că atenţie la persoanele înaintate în vârstă, suferinde, care deşi ar fi bine să manifeste reţinere în respectarea întocmai a Postului, insistă să urmeze neabătut canoanele religioase! Aceşti oameni pot avea ulterior reale probleme de sănătate dacă se înfometează şi nu consumă lichide suficient.
Să nu uităm că frustarea organismului de apă are consecinţe extrem de periculoase. De aceea orice post, mai ales cel negru, nu va fi ţinut fără consultarea în prealabilă a medicului de familie. De altfel, femeile şi bărbaţii de peste 60 de ani sunt scutiţi de post. Şi, reţineţi încă o precizare obligatorie: bolnavii de diabet, ficat, cu probleme metabolice, bulimie sau anorexie nu au voie să ţină post!
Femeile ce slăbesc excesiv doar ca să fie în pas cu moda, devin infertile, fac depresii, anemii, îşi dereglează sistemului imunitar, devenind mai receptive la boli şi la tulburări de metabolism. Subnutriţia le face în final dezagreabile, iar efectul estetic este nul.
Aşadar, sunt o mulţime de aspecte ce trebuie analizate cu seriozitate de către cei care vor să ţină post.
Curăţirea trupului şi sufletului
În zilele noastre unii concetăţeni (mai cu seamă doamnele şi domnişoarele) care mai rar se duc la biserică, socotesc că perioada ce urmează reprezintă un prilej pentru regimul alimentar forţat, bun la…slăbit, un fel de dietă generalizată utilă la sănătate şi înfrumuseţare!
Până la urmă, nu-i rău nici aşa dacă priveşti lucurile în mod simplist, decât … nimic. Din păcate, uneori se exagerează importanţa ascetismului alimentar, punându-l pe primul plan în detrimentul obligaţiilor duhovniceşti. Da, este bine să ne curăţim trupul prin renunţarea la excese gastronomice şi bahice, abandonând (măcat temporar) viciile. Numai că prioritare ar trebui să devină de acum înainte normele spirituale, pocăinţa, rugăciunile. Măcar până la Sfintele Paşti credincioşii au datoria să renunţe la meschinările cotidiene, la răutăţi, intrigi, discuţii, conflicte, bârfe şi neînţelegeri cu rudele, vecinii, colegii, cunoştinţele.
Plastic se exprimă părintele Nicolae , din Zagon, când ne spune că important nu este atât ce bucate introduci în gură, ci mai cu seamă ce scoţi pe acolo: vorbe grele, sudalme, măscări. Postul înseamnă smerenie, cumpătare, împăcare de sine şi cu ceilalţi. Scopul Postului este armonizarea fiinţei noastre, întru materie şi spirit, urmând ca ambele să se afle într-un echilibru stabil. Ascetismul nu trebuie în nici un caz forţat, impus din afară. Este bine să constituie un act firesc, natural. Treptat vom ajunge la o treaptă superioară de înţelegere a esenţei vieţii, de conştientizare a propriei fiinţe. Este important ca măcar o lună şi jumătate să ne abţinem de la fapte rele, de la rostire unor injurii, de a jigni.
Mai toleranţi şi mai buni
Reţineţi la final, stimaţi prieteni, că prin Post ne putem purifica, devenid mai toleranţi, mai buni şi îngăduitori cu cei apropiaţi, cu ceilalţi semeni.
Doamne ajută!
Horia C. Deliu
