An de an pe data de 14 septembrie se cinsteşte Înălţarea Sfintei Cruci, care în popor este numită pe scurt Ziua Crucii. Credincioşii merg în această dimineaţă la biserică pentru a asista la Slujbă, rugându-se pentru sănătatea lor şi a familiei, pentru spor în toate.
Zi de post
Marea Sărbătoare închinată Lemnului sfânt reprezintă un moment important pentru fiecare credincios, urmând a fi cinstită conform tradiţiei strămoşeşti prin post, rugăciune şi smerenie.
Praznicul de astăzi preacinsteşte descoperirea pe Muntele Golgota de către Împărăteasa Elena a Crucii pe care a fost răstignit Iisus. Potrivit izvoarelor bisericeşti Sfânta Cruce a fost găsită din porunca Împărătesei Elena, mama Sf. Împărat Constantin cel Mare. Se spune că pe Muntele Golgota se găseau trei cruci, dintre care un aparţinea Mântuitorului, iar celelalte două tâlharilor răstigniţi odata cu Iisus. Patriarhul Macarie le-a spus celor de faţă să aducă o femeie decedată recent, fiindu-i pusă mâna de cineva să atingă pe rând crucile. Când a atins Crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos s-a produs o minune: femeia a… inviat imediat, dându-se un semnal extraordinar către Creştinătate.
Potrivit unei vechi datini azi preoţii sfinţesc ulcele noi pline cu miere şi lapte aduse de închinători, peste care se pot pune de pomană un colac, o împletitură sau o “japoneză”, fiind oferite altor credincioși..
Fiind zi de Sărbătoare nu sunt îngăduite anumite treburi casnice, interdicţie pe care mai cu seamă gospodinele în etate din mediul rural o respectă. Există prejudecata potrivit căreia cine nu ţine la regulile scrise şi nescrise ale tradiţiei poate fi pedepsit, îmbolnăvindu-se mai târziu.
Tradiţia populară mai spune NU este bine să se mănânce astăzi legume şi fructe ce au miezul asemănător cu o cruce: cum ar fi nucile, prunele, pepenii, usturoiul etc., pentru că acest lucru aduce necazuri.
Oamenii de la ţară sunt deprinşi cu faptul că reptilelele s-au retras în ascunzişuri, răcirea treptată a vremii impunând acest comportament normal. Acolo, sub pământ, vor hiberna până în 17 martie (de Alexii).
Pomenirea morţilor
Mulţi oameni îşi pomenesc şi la acest praznic morţii, oferind săramilor de pomană ulcele noi, pline cu miere sau cu apă, împreună cu un colac şi cu o lumânare.
Tot acum sunt adunate ramurile de alun de către cei ce cunosc vechiul meşteşug al găsirii izvoarelor din adâncuri necesare la construirea fântânilor. Potrivit unei rânduieli vechi întâlnite în unele cătune româneşti din judeţul Covasa respectivele crengi culese în ziua Înălţării Sfintei Crucii dobândesc în mod inexplicabil puteri miraculoase, ajutându-i pe fântânari să afle zona unde pot da de apă.
Tot acum se culeg ultimele buruieni de leac, precum mătrăguna, bozul, micşunelele, năvalnicul (o specie de ferigă), care pot trata anumite afecţiuni, fiind foarte eficiente.
Pe vremuri bolnavii de friguri erau trataţi cu crenguţe de busuioc aprinse, cu care erau…afumaţi cei ce zăceau la pat.
A venit toamna…
Ziua Crucii constituie data ce marchează începutul toamnei. În universul rural previziunile din vechime legate de evoluţia vremii s-au confirmat de cele mai multe ori. Dacă pe 14 septembrie cocorii se pregătesc de plecare este un semn că temperatura se va răci în intervalul următor.În caz că sunt nori negri şi se aud tunete, toamnă ar putea fi lungă. Agitaţia şi croncănitul ciorilor vestesc iminenta cădere a brumei.
Prognoza acestui mijloc de„Răpciune” arată că toamna aceasta vom avea parte, în continuare, de o perioadă caldă, mai săracă în precipitaţii.
Horia C. Deliu
