Aşa cum s-a mai întâmplat şi în alte împrejurări, datorită faptului că anumite evenimente religioase ori legate de datina străbună se petrec în zilele de weekend (când publicaţia noastră nu apare) suntem nevoiţi să le grupăm în avans sub genericul cunoscut „Tradiţii”, pentru a nu le rata.
Aşa stau lucrurile şi de această fată, când sâmbătă, pe 8 martie, vom cinsti Ziua Femeii, pentru ca duminică, 9 martie să comemorăm sacrificiul celor 40 de Mucenici.
Flori şi felicitări oferite reprezentantelor sexului frumos
După ce debutul primăverii ne-a prilejuit, nouă, bărbaţilor, prilejul de a dărui un mărţişor şi flori domnişoarelor şi doamnelor noastre dragi, iată că o altă zi cu semnificaţii deosebite soseşte la scurt timp; anume 8 Martie, dată ce reprezintă un eveniment fericit, sărbătorit pretutindeni în lume. Aşadar, din nou se vor afla în prim-plan persoane dragi, fie că ne referim la mamă, soţie, fiice, surori, prietene şi colege.
De fapt, ar trebui ca nu doar de Ziua Internaţională a Femeii, ci tot timpul anului să dăm dovadă de afecţiue, gentileţe, respect faţă de semenele noastre, care ne fac viaţa mult mai frumoasă.
În numele redacţiei, dar şi al meu personal, transmitem pe această cale călduroase felicitări femeilor de Ziua lor!
Scurt istoric
Vom face, cu îngăduinţa dv, dragi cititori, un scurt istoric al importantei date de mâine. Să spunem că Ziua Femeii are o tradiţie de peste nouă decenii. Semnalul a fost dat de manifestaţiile de protest ale militantelor socialiste din mai multe state din Europa la începutul secolului trecut, care au ieşit în stradă alături de femeile muncitoare pentru a-şi apăra interesele salariale, a solicita condiţii decente în activitatea pe care o prestau, cerând şi dreptul la vot. Cea mai cunoscută dintre protestatare s-a dovedit a fi activista germană Klara Zetkin.
Acţiuni revendicative de răsunet au avut loc începând cu anul 1911 în câteva ţări dezvoltate din punct de vedere economic, aşa apărând ulterior şi ideea desemnării unei Zile a Femeii: ca un omagiu post-festum adus numeroaselor protestatoare ieşite la demostraţii în primăvara anului revoluţionar 1848, când suveranul Prusiei a fost nevoit să promită o serie de reforme democratice.
Organizaţia Naţiunilor Unite avea să proclame abia în 1975 „Anul Internaţional al Femeilor”, iar ulterior „Deceniul Privind Condiţia Femeii”. În cele din urmă, abia în anul 1977 Adunarea Generală a ONU a fixat data de 8 Martie drept Ziua Internaţională a Femeii.
Flori şi felicitări
Şi fiindcă tot ne referim la tradiţii, să punem în evidenţă o frumoasă iniţiativă a conducerii Poliţiei Rutiere Covasna, care an de an se gândeşte să omagieze reprezentantele sexului frumos aflate la volan. Ca atare, mâine agenţii vor opri în trafic şoferiţele spre a le oferi o floare, o felicitare şi un… zâmbet de Ziua lor, îndemnându-le să conducă atent, să nu aibă nici un fel de eveniment nedorit.
Dacă de 1 Martie şoferiţelor aflate la volan li s-au împărţit mărţişoare şi ghiocei, mâine vor avea parte de întâmplările agreabile amintire mai înainte. Nici pomeneală de amenzi, radar şi…fiole etilotest.
Gestul aparte al oamenilor în uniformă se doreşte un preambul agreabil al celui mai frumos anotimp al anului – primăvara, un îndemn la civilizaţie rutieră şi conducere preventivă.
Praznicul celor 40 de Sfinţi Mucenici
Pe 9 martie sunt evocaţi cei 40 de Sfinţi Mucenici din vechime. Înainte de a relata tragica lor poveste, să le trecem în revistă numele venerate: Acachie, Aetie, Aghie, Aglaie, Alexandru, Atanasie, Candid, Chirion, Chiril, Claudie, Domeţian, Domnos, Ecdit, Eutihie, Evnichie, Filoctimon, Flavie, Gaie, Gorgonie, Hudion, Ieraclie, Ilie, Ilian, Ioan, Isihie, Leontie, Lisimah, Meliton, Nicolae, Prisc, Sacherdon, Severian, Sisinie, Smaragd, Teofil, Teodul, Valent, Valerie, Vivian, Xantie.
Sărbătorii de astăzi i se mai spune şi „Ziua celor fără nume”, adică a bărbaţilor care dintr-un motiv sau altul nu poartă prenumele vreunuia dintre sfinţi.
Sacrificiu întru credinţa pentru Iisus
În conformitate cu datina străbună, cum spuneam, în fiecare an la finele primei decade a lui Mărţişor creştinii îi sărbătoresc pe cei 40 de Sfinţi Mucenici din Sevasta. Este vorba de 40 de oşteni care au preferat să moară, decât să renunţe la credinţa întru Iisus. Tragedia s-a petrecut în timpul împăratului păgân Licinius, când un număr de 40 dintre soldaţii au fost martirizati, plătind cu viaţa decizia de a nu renunţa la noile lor convingeri creştine, inacceptabile pentru acele vremuri .
Aflând despre credinţa lor în Mântuitor, guvernatorul Armeniei i-a silit să renunţe şi să se închine mai departe idolilor, aşa cum procedau aproape toţi supuşii. Pentru că au refuzat, cei 40 au fost întemniţaţi timp de opt zile şi bătuţi cu pietre. Dar graţie unor semne divine, aceşti adepţi ai creştinismului au fost întăriţi în dreapta lor credinţă, şi au sfârşit demni.
Praznicul închinat Sf.Mucenici se suprapune, ca multe alte evocări din calendarul ortodox, cu o veche sărbătoare precreştină, cu prilejul căreia se practicau anumite sacrificii închinate zeităţilor începutului de primăvară, pentru a aduce fertilitate şi belsug.
„Zile ale Moşilor”
Nu doar « babele » au zilele lor – aşa cum am relatat pe 1 Martie – ci şi… « moşii ». Pe 9 martie se încheie ciclul “Zilelor Babei Dochia”, perioadă ce a alternat cu zile frumoase şi urâte, în funcţie de cojoacele aruncate unul după altul de cotoroanţă în drumul său cu turma spre vârful muntelui.
Dacă v-aţi ales şi dv., dragi prieteni, o « babă » în acest interval, conform superstiţiei, aşa vă va fi anul, cu multe perioade însorite ori mohorâte.
Începând de duminică intrăm în aşa-numitele „Zile ale Moşilor”, care sunt, de regulă, ceva mai calde.
Revenind la obiceiuri populare să precizăm că pe vremuri se practicau, în multe localităţi din judeţul Covasna, diferite ritualuri de alungare a iernii. De pildă, în satele Floroaia şi Sărămaş din Ţara Buzaielor am întâlnit datina lovirii pământului cu maiul ca să apară …căldura, să plece zilele friguroase, rostindu-se în acest scop anumite descântece.
Unii săteni obişnuiau ca semn al hărnicei să-şi etaleze în bătătură plugul, care mai întâi trebuia verificat şi trecut prin foc de către fierarul localităţii.
Era momentul ce indica sosirea timpului pentru muncile câmpului şi celelalte activităţi specifice din gospodărie.
Tradiţii ce nu şi-au pierdut farmecul
De Mucenici s-au perpetuat şi anumite practici alimentare. Una se referă la faptul că bărbaţii trebuie să se „cinstească” cu… 40 de pahare de vin roşu, în semn de omagiu a jertfei celor 40 de Sfinţi. Un îndemn mai mult teoretic, deoarece în practică este greu de realizat. Dar, în mod simbolic, două-trei pahare sunt suficiente pentru a nu nesocoti tradiţia…
Tot în această zi gospodinele pregătesc nişte colăcei în formă de opturi, numiţi după zonele geografice fie mucenici, sfinţişori, brânduşei ori măcinici.
Cele mai apetisante împletituri se fac în zona Moldovei, fiind nişte dulciuri pufoase, de dimensiunile unei gogoşi, foarte bune la gust. Sunt preparate din aluat care se coace în forma cifrei 8, unse cu miere, iar pe deasupra se presară nucă macinată. Mucenicii pot lua însă şi alte forme: de albină ori porumbel.
În alte zone, mai ales în fostul Regat delicatesele sunt de dimensiuni mici, tot în formă de opt, dar fierte în zeamă dulce, în care se pune miere, nucă măcinată, scorţişoară şi diferite esenţe.
Pomenirea morţilor
Cert este că aceste bunătăţi au mare căutare, la cei mici şi mari, indiferent sub ce formă s-ar prepara, existând obiceiul să fie oferiţi în dar şi spre pomenirea morţilor.
Aşadar, în finalul de săptămână ce bate la uşă, avem de cinstit două evenimente importante cu conotaţii speciale. Nu uitaţi însă, că ne aflăm deja în Postul Paştelui, astfel încât se impun anumite rigori alimentare şi spirituale, pentru ca rânduielile străbune să fie respectate aşa cum se cuvine.
Horia C. Deliu
