Pe 25 martie se sărbătorește Buna Vestire sau Blagoveştenia, cum i se spunea pe vremuri. În calendarul popular figurează drept Ziua Cucului, fiindcă mica pasăre cenuşie îşi cântă astăzi numele pentru prima dată în actualul sezon, consfinţind venirea primăverii.
Buna Vestire este socotit un Praznic împărătesc dedicat Maicii Domnului, serbat cu nouă luni înainte de venirea pe lume a lui Iisus, în amintirea minunatei vești aduse de Arhanghelul Gavriil. Anume că Fecioară Maria îl va naște pe Fiul lui Dumnezeu: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvantată eşti tu între femei… Şi iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu, şi vei chema numele lui Iisus”.
În rugăciuni închinătorii invocă, cu ocazia acestei mari Sărbători, harul Fecioarei Maria de însănătoşire a celor suferinzi, dar şi pentru menţinerea sănătăţii proprii şi a familiei.
Cum scriam, evenimentul cinstit azi are și o denumire de sorginte slavă, numindu-se și Blagoveştenie, reprezentând prima Sărbătoare dedicată Maicii Domnului. La vremea respectivă Arhanghelul Gavriil a poposit în Cetatea Nazaret şi i-a dat minunata veste Fecioarei Maria, cum că a fost aleasă de Dumnezeu spre a da naştere Mantuitorului, rostind fraza memorabilă pe care am evocat-o. Fericita prezicere avea să se înfăptuiască pe 25 decembrie, odată cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos.
Perioada din an pe care o traversăm abundă în obiceiuri ancestrale, care în lumea satului românesc s-au păstrat încă vii. În anumite localităţi din judeţul Covasna, precum Iarăş, există un ritual închinat fertilităţii solului şi sporirii bogăţiei holdelor.
Anumiţi gospodarii care au livadă ori deţin numai câţiva pomi fructiferi execută un ceremonial arhaic, „ameninţând” copacii ce au avut în anul precedent roade slabe, că vor fi ciuntiţi de crengi sau chiar doborâţi la pământ cu securea! Fireşte, într-un an producţia lor poate fi mai slabă, iar unii pomi fructiferi nu au mereu cel mai bun sezon, în funcţie de secetă, ploi, mană etc, fructele putând fi atacate de dăunători. Tocmai de aceea oamenii de la ţară încercau încă din vechime să dea câte un asemenea imbold „magic” livezilor, sperând în…minuni la toamnă.
Iar dacă următoarea recoltă se dovedea a fi, într-adevăr, una bună, confirmarea superstiţiei venea de la sine.
Prima dezlegare la peşte din Postul Paştelui
Aflându-ne în perioada lungului Post al Paştelului, când mulţi închinători respectă cu stricteţe rigorile autoimpuse ale cumpătării în consumul alimentelor „de dulce”, astăzi, 25 martie 2016, este un mic respiro: prima dezlegare la peşte, a doua fiind de Florii.
Oamenii spun mai în glumă, mai în serios, că mâncând o asemenea delicatesă culinară vor devin şi ei mai ageri, mai sprinteni, strecurându-se cu uşurinţă prin viaţă aidoma peştilor în apă.
Cucul, pasărea iubirii la români
O altă semnificaţie a datei de 25 martie face trimitere la o legendă care vorbeşte despre dezlegarea limbii păsărilor cântătoare. În primul rând este vorba de cuc, considerat pasărea Iubirii, la români. Cu trecerea timpului, mica înaripată cenuşie a devenit în lumea satului un soi de oracol-popular, atribuindu-i-se felurite puteri oculte în funcţie de anumite împrejurări.
Contează când cântă şi de câte ori o face, prevestind celui care aude cucul prima dată noroc şi sănătate sau, dimpotrivă, supărări.
Primul său cântec nu e bine să-l asculţi… pe stomacul gol, deoarece reprezintă un semn de rău augur şi vei avea ghinion. Flăcăii şi fetele ieşeau în crâng şi întrebau retoric mica zburătoare : „Cucule, voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ Până şi eu m-oi însura (mărita)?”. Dacă pasărea tăcea, înseamna o căsătorie grabnică. Fiecare repriză de cântat constituia tot atâţia ani de aşteptare. O altă superstiţie zice că nu trebuie să auzi cântecul cucului fără a avea…bani în buzunar! Altminteri tot anul o să fii sărac!
Se mai spune că aşa cum va fi vremea de Blagoveştenie (frumoasă, cu soare şi cer senin sau închisă şi friguroasă) cam la fel va fi şi de Florii.
Horia C. Deliu
