La Mulţi Ani! Este o urare pe care ne face plăcere să o adresăm dragilor noştri cititori încă de la primul număr pe anul 2014 al ziarului nostru. A trecut o binemeritată perioadă de vacanţă şi după Sf. Vasile, prăznuit pe 1 ianuarie, astăzi şi mâine sunt încă două evenimente importante în calendarul creştin ortodox: Botezul Mântuitorului, respectiv, Sf. Ion, care încheie ciclul bogat al Sărbătorilor de Iarnă.
De Bobotează, cum este cunoscută în popor ziua de azi, au loc felurite datini şi obiceiuri păstrate din generaţie în generaţie, oficiindu-se Slujba specială dedicată sfinţirii apei, aşa-numita Aghiasmă Mare.
Un mare număr de credincioşi participă la acest ritual, mergând la biserică pentru a lua parte la slujbă, iar apoi având la ei sticle, bidoane, alte recipiente iau şi duc acasă preţioasa apă, care are puteri miraculoase.
Impresionant ceremonial religios
Şi în judeţul nostru are loc de Bobotează un asemenea ritual special, respectat de sute de ani. Am asistat de multe ori în diferite aşezări rurale din zona Covasnei la această procesiune, constatând că oamenii din partea locului se poartă civilizat, nu se înbrâncesc să ajungă în faţă, respectând buna rânduială a împărţirii apei sfinţite. Din păcate, am văzut la televizor nu o dată cum stau lucrurile prin marile oraşe, hărmălaia şi îmbulzeala fiind cu greu potolite de către jandarmi.
Am apreciat de fiecare dată smerenia şi civilitatea de care dau dovadă credincioşii din comuna Zagon, păstoriţi de tânărul preot Nicolae Hagiu (care de curând a devenit din nou tată, având încă o fetiţă – pe Ştefania Nicola – prilej de a-l felicita atât pe domnia sa cât şi pe distinsa-i soţie, prof. Livia Hagiu) , sărbătoarea de pe 6 ianuarie fiind pregătită de fiecare dată cu mare atenţie.
După cum se ştie, de Bobotează are loc sfinţirea apei în timpul Slujbei de Iordan. Locul de desfăsurare al ceremoniei este foarte important, iar conform datinei trebuie ales un spatiu mai larg în aer liber, unde să existe un râu, o apă curgătoare, dacă nu – cel puţin o fântână. De aceea şi la Zagon s-a amenajat o fântână chiar în curtea impozantului lăcaş de cult.
Apa se află în vase mari, ca să fie îndestulătoare, ştiut fiind faptul că la ceremonial participă de fiecare dată un număr foarte mare de creştini, care vin să ia Aghiasmă.
Obiceiuri străvechi
La finalul slujbei dedicate Botezului Mântuitorului sătenii iau apa sfinţită în diferite recipiente şi ajunşi acasă o păstrează pentru a bea în fiecare dimineaţă câte puţin. Preotul din parohia respectivă a mers cu câteva zile înainte din casă în casă ca să stropească cu aghiasmă camerele, acareturile, dar şi animalele, pomii din livadă, conform unui ritual sacru ce se derulează înainte de data de 6 ianuarie.
În zonele unde sunt ape mari, la Dunăre sau la ţărmul Mării Negre, tinerii se aruncă în valuri pentru a scoate Crucea aruncată de preoţi, conform unei datini ce este foarte apreciată.
Gospodarii se roagă pentru sănătatea lor şi a familiilor, pentru belsug şi prosperitatea gospodăriei, sperând ca Noul An abia început să fie mai bun decât precedentul.
Post în Ajun de Bobotează
Potrivit tradiţiei, în Ajunul Bobotezei se ţine post. Meniul trebuie să fie adecvat unui asemenea moment, gospodinele ştiind ce au de pregătit. Lelea Anica Hosu, din Hăghig, ne spunea că de la părinţi şi bunici ştie ce se recomandă. Pregătirea unei ciorbe de peşte, ca şi peşte prăjit, plăcinte de post cu tocătură de varză acră, coltunaşi umpluţi cu ciuperci. Iar ca desert nu trebuie să lipsească grâul pisat fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă, ca şi placintele cu mac şi alte asemenea bucate tradiţionale româneşti.
Practici magice
Pe vremuri, în Ajunul Bobotezei bătrânii povesteau că se făceau tot felul de farmece, descântece şi alte practici magice, ne spunea unul dintre gospodarii de frunte din cea mai mare comună a judeţului nostru (Zagon), dl. Nicolae Macovei. Dimineaţa, înainte de aprinderea focului, am auzit că unii credincioşi strângeau cenuşa din sobă şi gunoiul din casă spre a fi păstrate până în…primăvară, când se presărau pe straturile cu legume pentru a le face rodnice şi a le proteja de dăunători. Se punea puţin fân sub faţa de masă şi doi-trei bulgări de sare în colţuri, care apoi se adăugau in hrana animalelor ca să fie ferite de boli şi de duhurile rele.
În noaptea dinaintea Bobotezei se deschid cerurile şi Dumnezeu îndeplineşte rugăciunile celor care au privegheat şi au postit. Mai ales fetele şi flăcăii de însurat aşteaptă cu nerbădare aceasta zi ca să-şi ghicească ursiţii. Fetele pun câte un fir de busuioc sub pernă, sperând să-şi vadă alesul inimii în noaptea de Bobotează.
Ritual agrar
Anumiţi gospodari din satele ardelene întâmpină Boboteaza cu un ritual agrar ce s-a păstrat de peste trei secole şi care constă în stropitul livezilor şi înconjuratul gospodăriilor, pentru ca în anul care tocmai a început să aducă recolte bogate.
În credinţa străveche a ţăranului sălăşuia ideea că dacă în dimineaţa Bobotezii pomii erau încărcaţi de chiciură, aceştia vor avea rod bogat. In această zi cu totul specială erau interzise certurile în casă, nu se dădea nimic ca împrumut, nici măcar… jaratec din focul vetrei! Înainte de culcare se luau cărbuni din foc şi primeau numele membrilor familiei. Se credea ca primul care va pleca pe lumea cealaltă, va fi cel al cărui carbune se va stinge mai repede.
Să fim sănătoşi!
Din străbuni se mai zice, că cine reuşeşte să nu mănânce nimic în Ajunul Bobotezei, ţinând post negru va fi sănătos şi norocos tot anul. Se mai crede că este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă. În unele sate din Ardeal, în ajunul de Bobotează se colindă. Tot acum, odinioară se făceau farmece şi descântece, ca şi prorociri ale timpului şi belşugului din Noul An.
Sunt datini frumoase, dar şi superstiţii, obiceiuri, care au un farmec aparte.
Horia C. Deliu
