TOP 3 măsuri economice cruciale, evitate de guvernanți. Profesor de macroeconomie: „Nu au niciun fel de respect!”

Potrivit economistului, prioritățile viitorului executiv trebuie să fie altele decât majorarea de taxe și de impozite. Guvernul Bolojan trebuie să implementeze măsuri precum corectarea dezechilibrelor salariale din sistemul public și reducerea semnificativă a aparatului birocratic. De asemenea, reducerea deficitului comercial trebuie realizată prin stimularea producției interne. Despre aceste trei măsuri, guvernele din ultimii ani, conduse preponderent de PSD, PNL, și UDMR, au vorbit puțin și au făcut aproape nimic. Astfel, profesorul Mircea Coșea se declară pesimist că la nivel fundamental se va schimba ceva, în economia românească, prea curând. „Politizarea extremă” a condus România în situația economică precară, iar o schimbare de viziune din partea politicienilor nu va veni în viitorul apropiat, este de părere cadrul universitar.

O problemă majoră se referă la salarizarea din sistem. Președintele, premierul și miniștrii încasează lunar în jur de 3.000 de euro net, lunar. Între timp, șefi și adjuncți din diverse instituții, institute, agenții de stat, mai cunoscute sau mai obscure, primesc dublu sau triplu, salarii nete de 6.000 – 9.000 de euro lună de lună, plus diverse prime și sporuri. Politicienii de la putere au instrumentele necesare pentru a rezolva problema, dar nu o fac pentru că pur și simplu nu vor, subliniază Mircea Coșea.

„Această problemă trebuie rezolvată imediat. Există soluții pentru a fi rezolvată, dar nu se vrea. De ce? Pentru că această parte a populație, a sectorului public, a sectorului de stat, care câștigă enorm, sfidând orice venit pe care și-l permite România astăzi, reprezintă forța politică. Acolo există numai politică. Cei care conduc nu vor face așa ceva, pentru că vor afecta baza economică a politicii. Politica este cea care subminează economia, pentru că trăiește din economie. Economia furnizează prin aceste venituri exorbitante bani pentru clasa politică, pe care-i folosește atât pentru menținerea puterii, cât și pentru niște contracte oneroase pe care le face cu statul”, a comentat Coșea.

„Aceasta (n.r. – corectarea dezechilibrelor salariale) ar fi calea cea mai importantă, imediată, care nu aduce prejudicii vieții populației, care nu se va face, pentru că ea ține de acest aspect care caracterizează economia românească – politizarea extremă a economiei. Politizarea extremă a statului ne-a adus în această criză și deocamdată nu văd să se ia măsuri în această direcție. De aceea, nu cred că vom ieși prea rapid din această criză și fără mari sacrificii foarte mari din partea populației, pe care nu le merită.

În momentul în care cei care propun taxa de solidaritate (n.r. – PSD) vin la discuții cu Mercedes de peste 100.000 de euro, nu avem ce să mai discutăm, din acest punct de vedere. Politicienii nu au niciun fel de respect față de menirea lor, de guvernanți, protecția vieții populației. Ei se protejează doar pe ei, atâta tot”, a mai transmis Mircea Coșea.

O altă problemă uriașă, care nu a fost soluționată de guvernele PSD, PNL, USR și UDMR din ultimii ani se referă la balanța comercială.

„Rezolvarea deficitului este de natură structurală: este nevoie de o reformă structurală în economia românească. Deficitul comercial din economia românească este generat de deficitul comercial. România nu produce bunuri și servicii cât consumă. Importă 70% din ceea ce consumă. În continuare, ne împrumutăm ca să trăim, pentru că la noi în țară nu producem. E necesară o reformă care să genereze o creștere a producției interne, în special prin creșterea capacității de procesare a materiei prime. România este pe locul 1 sau pe locul 2 la anumite materii prime, pe care le avem din abundență. De exemplu, cele agricole. Dar importăm mai mult decât oricine.

Lucrurile acestea trebuie să fie rezolvate printr-o reformă care cere timp, energie, inteligență, bani, care va duce la reducerea deficitului. E imposibil să nu ai un deficit atât de mare, din moment ce imporți cantități enorme de produse pentru traiul românesc, în euro sau în dolari. Dacă mai continuăm cu lozinci privind tăieri dintr-o parte sau din alta, ridicări de impozite, vom putea să mai reducem din deficit cu doar 1-2%, punctual, temporar, cu mari sacrificii din partea populației și a creșterii economice, dar problema deficitului bugetar rămâne o problemă care se cronicizează, în lipsa unei reforme structurale.

În ultimii ani, numărul birocraților a tot crescut, în ciuda proiectelor privind „digitalizarea”, încurajate de la nivelul UE. Între timp, România continuă să fie țara din blocul comunitar cu cea mai mare inflație și cel mai mare deficit bugetar. În acest context, reforma administrativă este esențială pentru eficientizarea banului public, avertizează Mircea Coșea.

„Restructurarea aparatului bugetar, scoaterea din sistem a 200.000 de angajați, din aparatul birocratic, nu rezolvă problema deficitului, dar este necesară, pentru că România are o întârziere foarte importantă din punctul de vedere al organizării, al instituționalizării, față de demersul pe care îl face Uniunea Europeană în acest moment. Deci scoaterea din sistem a acestor angajați nu rezolvă această problemă a deficitului, dar contribuie la reducerea deficitului”, a declarat Coșea.

„Problema este că această reformă nu se poate face așa cum dorește actualul guvern. Sunt niște lucruri extrem de sensibile: o schimbare a structurii așa-numitului sistem bugetar trebuie să fie bazată pe o regândire a strategiei și o regândire a sistemului bugetar. Sistemul bugetar este un sistem de utilități. El nu ține nici de productivitate, nici de alte activități care trebuie să fie eficiente. Eu rămân mirat când văd oameni care se pretind mari specialiști și vorbesc despre eficiența bugetarilor. Bugetarii sunt utili. Important este ca noi să știm în ce măsură această utilitate este acoperită de nevoile populației. Și atunci trebuie făcut un studiu foarte serios, care va lua timp, astfel încât să realizăm în ce măsură putem reduce personalul bugetar. Trebuie să facem o distincție clară: ce bugetari sunt utili pentru condițiile de viață – și aici avem învățământ, sănătate, ordine publică, respectiv bugetari ce aparțin birocrației statului – statul este o instituție birocratică, ce are nevoie de birocrați, dar problema este de câți ai nevoie. Astfel, trebuie să faci un raport din care să rezulte gradul de informatizare al țării, rapoarte în legătură cu situația pieței muncii, strategia privind personalul pe care vrei să-l indisponibilizezi, ce faci cu el.

Fără o strategie bine pusă la punct, din sistemul public ar putea fi scoși fix acei angajați bine pregătiți, dar care nu sunt legați politic de vreun partid, avertizează Coșea.

„Deocamdată, orice măsură care s-ar lua pentru reducerea de personal eu o consider nechibzuită, cu pericol de a fi foarte politizată – ar putea fi scoși din sistem oameni tineri, ori angajați care nu sunt prieteni cu partidele aflate la guvernare și așa mai departe. Deci, dacă se începe o astfel de activitate de restructurare, trebuie să fie susținută de o strategie care într-o perioadă de 3-5 ani să rezolve această problemă. Altfel, numai vorbe, lozinci”, a transmis economistul.

Totodată, Mircea Coșea trage un semnal de alarmă cu privire la incompetența decidenților din funcții-cheie ale statului, montați exclusiv pe criterii politice. Incompetența și dezinteresul au generat mari probleme economice, pe care aproape toți cetățenii vor trebui să le suporte, susține profesorul.

„Ideea că statul nu mai e un bun manager nu mai e la modă. Da, statul e un rău manager doar atunci când statul este extrem de politizat. În România, societățile cu capital majoritar de stat sunt găuri negre, care nu aduc  profit, pentru că sunt politizate la maximum. Funcțiile de conducere, posturile din consiliile de administrație sunt preluate de politruci care nu au nimic în comun din punctul de vedere al pregătirii lor cu specificul activității. O schimbare a managementului, cu oamenii competenți, ar aduce la stat mai multe contribuții”, a declarat analistul.