Reașezarea TVA la două cote, creșterea accizelor și a impozitelor pe dividende, impunerea de CASS la pensiile mari și actualizarea taxei de rovignetă se numără printre măsurile de consolidare fiscală propuse în Programul de guvernare.
Acestea mai vizează și un impozit pe proprietate corelat cu valoarea reală (jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență), taxa Ecologică (de asemenea jalon PNRR) și plafonarea pensiilor și salariilor.
În vederea majorării veniturilor la bugetul de stat și a combaterii evaziunii fiscale, ANAF, Antifrauda și Autoritatea Vamală vor fi plasate în afara algoritmului politic și supuse reorganizării și indicatorilor de performanță. Se va finaliza digitalizarea și vor fi efectuate controale pe baza analizelor de risc.
Alte măsuri propuse se referă la criminalizarea evaziunii fiscale și un parteneriat cu cetățenii pentru combaterea acesteia.
Programul prevede taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora (descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale), taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă, taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt, taxarea veniturilor de pe platformele social media, eliminarea facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare, fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental și analiza excepțiilor fiscale și corectarea acestora. În document se menționează și o taxare a profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată și reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului (de exemplu cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale etc).
De asemenea, se are în vedere modificarea legii insolvenței (înăsprirea regimului și evitarea insolvențelor în cascadă).
Programul de guvernare are în vedere și analiza și prioritizarea proiectelor de investiții din bugetul național și reevaluarea și prioritizarea programelor de investiții. Pentru sustenabilitatea proiectelor vor fi introduși indicatori precum număr de locuitori, spor natural, număr de autorizații de construcție și se vor revizui standardele de cost.
Vor fi analizate schemele de sprijin din fonduri guvernamentale și se vor restrângere, cu excepția celor care cresc exporturile, scad importurile și creează valoare adăugată (procesarea produselor agricole etc) și vor fi evaluate și eșalonate proiectele din programul Anghel Saligny.
Reforma administrației locale vine, pentru 2025, cu măsuri precum: politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populația, conforme cu ultimul recensământ; grile de salarizare naționale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii; scheme de personal maximale; stimularea performanței (ex. alocări funcție de grad de încasare impozite, responsabilizarea autorizații pentru a construi și stabili corect impozitele); coordonare și colaborare eficientă între Poliția Locală și Poliția Națională; creșterea capacității de încasare a impozitelor; transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați.
Pe de altă parte, ar urma să fie modificată și legislația generală care să susțină reformele. Astfel, se vor revizui statutul funcționarilor publici și al celor parlamentari și Codul muncii, va fi dezvoltat un sistem de evaluare a funcționarilor, mai simplu și direct legat de indicatorii de performanță ai managementului, respectiv cu impact direct în relația de muncă cu instituția, va fi dezvoltat un sistem mai simplu și mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de performanță pentru conducerile instituțiilor și va fi revizuită Legea dialogului social. Totodată, se vor revizui contractele colective de muncă ‘care prevăd drepturi exagerate’.
În privința restructurării companiilor de stat, programul propune reducerea Consiliilor de Administrație, comitetelor și Consiliilor de supraveghere, profesioniști în Consilii de supraveghere sau administrație, reduceri de personal acolo unde se justifică această măsură, limitarea indemnizațiilor și a salarizării în raport cu responsabilitățile/indicatorii de performanță. În context, programul prevede demiteri pentru neîndeplinirea indicatorilor de performanță. În plus, se are în vedere închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc) și listarea la bursă a mai multor companii de stat.
În cazul autorităților autofinanțate, documentul prevede reformarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Autorității de Supraveghere Financiară etc, modificarea legilor de funcționare și limitarea salarizării, reducerea personalului suport. Economiile acestora vor fi colectate la buget sau lăsate în piață.
Pe partea de reformă a administrației publice centrale, măsurile vizează simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare (ex. crearea unui departament digital, în subordinea prim-ministrului, care să coordoneze toate eforturile, să decidă și să aplice măsuri de standardizare pentru baze de date și soluții digitale, dedicate administrației centrale), calculul corect al personalului și reducerea acestuia acolo unde se impune, reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate, salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor, eficiență în educație – normă didactică mărită și redimensionarea burselor concomitent cu creșterea performanței.
Programul de guvernare mai propune reducerea perioadei de șomaj, reglementarea acordării concediilor medicale și sancțiuni pentru medicii care acordă concedii medicale fictive, stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap, acordarea de ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă, eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate.
Documentul vine cu propuneri și în privința pensiilor speciale, și anume creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, legi de salarizare noi care să prevină procesele și calculul incorect al salariilor, sentințe unitare și criterii de performanță în justiție, limitarea câștigurilor din pensiile necontributive și reclasificarea personalului din instituții în vederea calculului vârstei de pensionare.
AGERPRES
