După o vară plină de evenimente muzicale în aer liber, foarte apreciate de marele public, Filarmonica Brașov inaugurează Stagiunea 145 cu o surpriză: un Concert Simfonic Extraordinar în…două prezentări succesive. Astfel, pe 29 și 30 septembrie 2022, începând cu ora 19.00 la Sala Patria se va cânta celebra cantată „Carmina Burana” de Carl Orff, ne-a informat PR al instituției, Iosif Trif, colaboratorul nostru de specialitate.
Vocal-simfonicul „Carmina Burana” propune o conexiune artistică între trecut și prezent, o transpunere în zilele noastre a poeziei medievale timpurii, reprezentând, dacă vreți, o expresie a Universalității experienței umane. Datorită complexității lucrării, prezentarea ei reprezintă pentru orice colectiv artistic o provocare, de aceea și conducerea prestigioasei instituții muzicale din municipiul de sub Tâmpa a optat ca în Deschiderea Stagiunii să programeze două concerte identice joi și vineri, pentru a răspunde astfel solicitării publicului.
Compozitorul Carl Orff
Cunoscutul compozitor Carl Orff s-a născut la München în anul 1895 și s-a prăpădit în 1982 la venerabila vârstă de 87 de ani. În orașul natal a studiat muzica, iar ulterior a condus diverse teatre. În 1924 a înființat împreună cu dansatoarea Dorothea Günther o Școală devenită repede cunoscută pentru educație muzicală, dans și gimnastică. Lucrarea sa „Schulwerk” (cu melodii pentru copii compuse între anii1930-1933, revizuită între 1950-1954) reprezintă un punct de reper în materie, conținând modele ritmice, cu bucăți sonore asamblate pentru xilofon, glockenspiel și alte instrumente de percuție. Lucrarea sa de căpătâi, care l-a făcut celebru în lumea întreagă, este Oratorio-mime „Carmina Burana” (1937), compusă pe un libret inspirat din texte vechi medievale găsite la biblioteca Mănăstirii Benediktbeuern din Germania.
Atitudinea compozitorului Carl Orff în al III-lea Reich a fost examinată foarte critic cu ceva timp în urmă. După cele mai recente cercetări se poate afirma, fără tăgadă, că ilustrul creator nu a fost nazist. El nu a fost membru al partidului, nu a deținut o funcție publică, nici vorbă de a fi compozitorul oficial al regimului, plus că nu a avut nici o simpatie pentru această ideologie.
Povestea unei capodopere
Pentru că unii cititori, în special mai tineri, poate nu sunt familiarizati cu povestea acestei celebrei sale creații – una cu totul aparte – ne-am gândit ca în cele ce urmează să le oferim unele detalii, credem noi, interesante.
Titulatura celebrei și, totodată, dificilei compoziții este de sorginte latină, „Carmina” însemnând „Cântec”, iar „Burana” provinind de la numele Mănăstirii „Benediktbeuren” din Bavaria. Traducerea stilizată sună „Cântece din Beuren”, iar lucrarea înglobează un set de melodii și poezii create la începutul secolului al XIII-lea. Numărul total al Cântecelor e impresionant, cifrându-se undeva la …o mie (!?) textele fiind scrise într-un amalgam de idiomuri vechi, precum latină, germană și franceză medievală. Multe dintre versuri au un conținut ironic, satiric, adesea chiar lubric. Acest gen de muzică avea succes prin tavernele și localurile populare ale vremii, proslăvind cu umor bucuriile mici și mari ale vieții, precum dragostea, băutura, frumusețea naturii, reprezentând cântece de pahar. Dar voalat și mărturii ale revoltei tinereţii împotriva lumii dur organizate a Evului Mediu. Colecția de texte originale a fost publicată pentru prima dată în Germania anului 1847, dar Carl Orff a dat de ea abia în 1934. Apelând la ajutorul unui specialist în latină compozitorul a selectat un grupaj doar de 24 de poezii și le-a pus pe muzică, rezultând o „Cantată scenică”.
Creația este împărțită în trei secțiuni: „Primăvara”, „În Tavernă” și „Curtea Dragostei”, capitole fiind precedate și încheiate cu invocarea Zeiței „Fortuna”. Cantata a fost scrisă în intervalul 1935 – 1936 pentru soliști, cor și orchestră. Cea mai cunoscută parte a lucrării este magnifica „O Fortuna”. Iată primele versuri: O, Soartă, asemenea Lunii/ Eşti atât de schimbătoare la înfăţişare,/ Mereu creşti şi descreşti, într-o viaţă jalnică.// Pari când nepăsătoare,/ Când plină de grijă în joacă faţă de agerimea minţii/ Sărăcia, puterea, le topeşte precum gheaţa”(…) – traducere și adaptare de G. Beni. Titlul său latin complet este „Carmina Burana: Cantiones profanae cantoribus și choris cantandae comitantibus instrumentis atque imaginibus magicis”.
Referindu-se la variantele de traducere în limba română exegeta Diana Brînduşa Chirilă precizează: „Analiza din perspectivă simbolică este structurată pe trei mari cicluri prin intermediul cărora Carl Orff a înfăţişat natura umană, cu aspectele ei pozitive ce ţin de sfera anumitor coduri de valori, dar şi latura periculoasă a tentaţiilor care pot aduce prejudicii fiinţei umane. Cele trei secţiuni sunt : Primo vere, ciclu care cuprinde poeme medievale ce surprind sentimentele de bucurie ale sosirii primăverii, care însufleţeşte întreaga natură, precum şi pe cei dornici să guste din bucuriile tinereţii. Al doilea capitol este alcătuit din cântece de petrecere sau de pahar, reunite sub titlul In Taberna, poeme ce înfăţişează natura umană, surprinsă în extazul petrecerilor bahice. Ultima secţiune este rezervată ciclului Cour d’amours, care ne oferă splendide cântece de dragoste, scrise în tonalităţi minore, lamentaţii, elegii erotice, precum şi poeme care celebrează iubirea curată. Cele trei cicluri sunt încadrate de tema Zeiţei Fortuna, cu roata ei în perpetuă mişcare semnificând efemeritatea şi nestatornicia condiţiei umane” (…)
***
Orchestra Simfonică a Filarmonicii Brașov îl va avea ca dirijor pe maestrul Cristian Oroșanu. Vor performa membrii Corului Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, rolurile solistice urmând a fi interpretate de un trio redutabil, alcătuit din soprana Alexandra Grigoraș, baritonul Adrian Mărcan și tenor Ștefan von Korch.
Pe lângă aceste două concerte, Filarmonica Brașov a dat și startul Stagiunii Camerale cu un recital al „Gaudeamus Quartet Filarmonica Brașov®”, care va continua Integrala Șostakovici.
…Nu ne rămâne decât să urăm mult succes protagoniștilor, iar melomanilor – audiție plăcută!
Horia C. Deliu
