În ultima vreme se vorbește tot mai mult despre colectarea selectivă a deșeurilor. La tot pasul, primim flayere publicitare, în ziare citim cum să selectăm gunoiul și care sunt motivele pentru care trebuie să o facem. Din păcate nu toată lumea se conformează, fie din comoditate, indiferență sau neîncredere. Această atitudine produce efecte negative întregii omeniri și totodată îngreunează procesul de reciclare a deșeurilor.
În cadrul vizitei pe care am făcut-o miercuri, împreună cu alți jurnaliști, la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor din județul Covasna, situat la Leț, am înțeles mult mai bine care este mecanismul prin care fiecare obiect pe care îl aruncăm poate capătă o altă întrebuințare. Dacă putem evita printr-un simplu gest să formăm maldere de gunoi, de ce să nu o facem?
„Noi trebuie să colaborăm cu populația pentru binele tuturor”
Pásztai Zoltán,directorul companiei Eco Bihor, care administrează Centrul de la Leț, ne-a vorbit despre cum recizlează populația din județul Covasna:„Dacă vă uitați la groapa de gunoi, în deșeurile reziduale, care ar trebui să fie eliminate prin depozitare, ceea ce strălucește e mult plastic și pet-uri. Asta înseamnă că populația, care teoretic știe că trebuie să colecteze separat, totuși le amestecă.Groapa asta o vom lasă moștenire copiilor și nepoților noștri și le vom spune să facă ei ceva mai bine, deoarece noi atât am putut. Oamenii trebuie să înțeleagă că dacă ei nu scot plasticul, ambalajele, și le pun la deșeurile reziduale, ajung aici la groapă, vor fi împământate în mijlocul acestui Ținut frumos. Noi aici împământăm foarte multă piatră și deșeuri vegetale, ceea ce teoretic n-ar avea ce căuta în această celulă de gunoi. Asta se întâmplă deoarece din pubelele din fața caselor se ridică aceste deșeuri, oamenilor li s-a explicat că ele nu au ce căuta aici. Cineva care și-a măturat curtea și are pietriș sau pământ, n-are de ce să-l pună în pubelă, fiindcă doar îl aducem aici, îl împământăm aici. Aceste reziduri ar trebui aruncate în spatele curților și se vor descompune acolo. Salubriștii ar trebui să ridice din fața casei numai deșeurile cu care nu au ce face, de tipul jucăriilor stricate, pampers, plastic, metal , textile, lucruri inutile.
Noi trebuie să colaborăm cu populația pentru binele tuturor. Trebuie să înțeleagă că în ziua colectării nu e musai să aibă pubela plină. Să nu mai pună lopeți de pământ în ea, pentru a simți că așa beneficiază de serviciul de salubritate pe care l-a plătit. Dacă ei selectează deșeurile nu înseamnă că fac munca noastră, ci ne ajută să extragem mult mai bine deșeurile care se pot recicla. Ei presortează, iar noi sortăm ulterior. Astea două merg împreună, altfel e foarte greu.
Resturile de mâncare trebuie colectate separat deoarece pot întra într-o procedură de descompunere anaerobă sau aerobă, iar produsul final poate fi utilizat în agricultură, compost, digestat. În acest fel nu mai ajung resturile de mâncare la groapa de gunoi. E complicat, dar dacă resturile acestea se pretează să faci pământ de flori, ar trebui să facem, nu să le aruncăm aiurea.”
„Dacă nu colectăm selectiv (…) vom avea în curând o piramidă mare de deșeuri”
Pentru o reciclare corectă este necesară respectarea recomandărilor operatorilor de salubritate. Unii oameni cred că dacă pun laolaltă plasticul, hârtia și metalul, nu ajung ulterior să fie reciclate, iar colectarea nu mai are sens. Ei bine, ieri am văzut la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor din județul Covasna că nu este așa. Acolo există o stație de sortare, cea mai eficientă din România, în care 50 de angajați, care lucrează în două schimburi, împart deșeurile în 18 categorii.
„Cei 50 de angajați ai secției de selectare a deșeurilor împart gunoiul în 18 fracții: petul alb, petul albastru, petul verde, petul maro, pet floralul (care e reprezentat de recipienții de la ketchup, maioneză), HDP( cutii de vopsea sau de detergent lichid), lădițele de fructe, folia, lăzile de bere, sticlă, metal (conserve), aluminiu ( care se sortează în doze de bere, sucuri și spray-uri) tetra pak, carton, hârtie, plasticul care nu se valorifică nicăieri și care este destinat incinerării, pentru valorificare energetică.
Dacă nu colectăm selectiv, și aici, la Let, vom avea în curând o piramidă mare de deșeuri, crește rampa de deșeuri. Suntem într-o zonă Agricolă și nu este benefic să avem aici un munte de deșeuri.
Vreau să rog populația să spele recipienții deoarece unul contaminează pe altul și se ajunge în situația că nu mai pot fi valorificați.”- a declarat șefa secției de sortare, Beder Emese.
Centrul are 3 stații: una de sortare, depozitul conform și platforma de compostare a deșeurilor biodegradabile. Toate sunt necesare pentru a ajunge la respectarea standardelor europene, însă e nevoie și de implicarea oamenilor care aruncă gunoiul. Cel mai mult contează modul în care o fac.
„Așa cum în orice domeniu ne conformăm legii, așa trebuie să respectăm și obligația de a colecta selectiv deșeurile. Nu pot găsi scuze. Nu pot spune că nu au infrastructura necesară. Firmele de salubritate le-au pus totul la dispoziție pentru a colecta selectiv. Există mentalitatea că nu are rost să colecteze separat, deoarece plătesc serviciul de salubritate la Tega și să facă ea selecția. Nu e corect. Nu e adevărat nici faptul că unii consideră că selectează separat, dar Tega le amestecă. Exclus.
Înainte de deschiderea acestui centru, în mediul rural se colecta selectiv 1- 2 % din totalul deșeurilor menajere. Astăzi am ajuns la 20%. E o cifră imensă numai din colectare. În mediul urban, unde Sfântu Gheorghe avea 10%, iar celelalte orașe cam 6%, am ajuns la circa 30 %, doar din colectare. Cei patru operatori de salubritate din județ- Tega Sf. Gheorghe, Gosp-Com Tg.Secuiesc, Gos-Trans Com Covasna și Salubritate ISBV Întorsura Buzăului-trebuie ajutăți prin colectare selectivă.
Proiectul a fost făcut în așa fel încât celula 1 să se umple cu gunoi în 8 ani, mai avem loc de două celule, deci cam în 15-16 ani teoretic ar trebui să umplem cele trei celule, dar datorită faptului că între timp s-a schimbat legislația și suntem împinși să scădem cantitățile depuse, noi considerăm, la un calcul foarte sumar, că acest centru va deservi județul Covasna cam 40 de ani. Deci, dacă lucrăm bine și populația ne ajută să scădem cantitatea deșeurilor, atunci celula 1 nu se umple în 8 ani, ci în 13-14 ani, la fel și celulele 2 și 3, care se vor deschide.
UE și specialiștii încearcă să caute soluții. Unii sunt pentru reciclare 100%, alții sunt pentru valorificarea energetică. Noi, după experiența de 2 ani suntem pentru ambele variante. Ne-am dat seama că nu poți recicla absolut tot, deși e nevoie mult mai mult de reciclare, cam 75%. Circa 25 % ar trebui să meargă pentru valorificare energetică.
Ce rămâne în urma selecției, se poate folosi pentru valorificare energetică, dar nu prea e rentabil. Costă mult să transporți o anumită cantitate cam 200 km, la o fabrică de ciment, iar suma primită în schimb este mică.
Deocamdată ducem la valorificare energetică doar refuzul de deșeu de ambalaj, nu și non ambalaj. Vrem să ducem anul ăsta la valorificare energetică 1000 de tone de ambalaj.
„Trebuie să găsim o soluție, de colectare, de construcție a unei stații de tratare mecanico-biologică.”
Următoarea problemă de rezolvat este deșeul biodegradabil. În urma analizei compoziției acestor deșeuri, este evident că peste 50 % din ceea ce se depune este deșeu biodegradabil. Aici trebuie să găsim o soluție, de colectare, de construcție a unei stații de tratare mecanico-biologică. Este un proces destul de complex, trebuie prima dată făcut planul județean. S-a semnat pe data de 8 iulie 2019 contractul cu Consiliul Județean Covasna privind elaborarea acestuia. Trebuie să găsim soluțiile cele mai eficiente pentru a atinge standardele impuse de UE.
În ultimele 2-3 luni am avut foarte multe controale și am fost încântat să aud că cei de specialitate ne consideră pe locul 1 în România. ”, ne-a spus președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară-ADI „Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în Județul Covasna” (ADI-SIMD Covasna), Ambrus József.
Din 2018 a avut loc cea mai mare schimbare la nivel Mondial în ceeace privește deșeurile. China, care era cel mai mare importor de deșeuri reciclabile și ne reîntorcea fel și fel de produse, a decis să întrerupă importarea deșeurilor din alte state. Astfel, Europa se confruntă din 2018 cu o lipsă de capacitate de prelucrare. Chiar dacă există sisteme de colectare, sisteme de sortare, nu există capacitate de reciclare pentru întreaga cantitate de plastic.
„Noi, care ne regăsim cu deșeurile în ogradă, încercăm să le dăm o utilitate, de exemplu noi am făcut un perete de reazăm, fiindcă se pretează. A doua soluție este să așteptăm ca vreun investitor, din bani ai UE sau proprii, să extindă capacități de reciclare. Am înțeles că sunt premizele ca în județul Covasna să apară una sau chiar două companii.Ne gândim și noi.
Doi, duci la valorificare energetică, deci nu material, ci o duci la coincinerare, deci la o fabrică de ciment sau incinerare pe care noi nu o avem în țară. Acestea sunt modalități legale. Sau o duci pe depozit, care e o soluție când plasticul e degradat, nu-ți atingi țintele pe care te-ai angajat la UE și la sfârșitul anului autoritatea locală plătește din bani publici amenzi. Asta e situația. Există blocaj la nivel Mondial, iar noi facem parte din acesta, care într-un an sau doi va trebui să se decongestioneze.
Plasticul degradat, gen folia contaminată,care necesită prespălare,înainte de a fi reciclată, e singurul produs care nu este vandabil în acest moment.
UE caută soluții în domeniul gestiunii deșeurilor. Vor aduce noi directive foarte ambițioase pentru a determina investitorii să crească capacitatea de reciclare, apar finanțări, pe aceste investiții, și pe de altă parte să reglementeze ca producătorii din Europa să fie obligați să pună produsele într-un anumit tip de ambalaje.
Până în 2025 vor fi obligați ca anumite produse să le pună pe piață în ambalaje returnabile, ca în sistemul mai vechi, pentru a avita producția de deșeuri, generarea lor. Treptat vom renunța la plasticul de unică folosință.
Nu sunt soluții care rezolvă imediat problema. Vor mai trece 2-5 ani, 10 ani până atunci.”, a declarat directorul companiei care administrează Centrul de la Leț – Eco Bihor, Pásztai Zoltán
Cine trebuie să îi tragă la răspundere pe cetățenii care nu colectează diferențiat deșeurile
„România , prin Ordonanța 74/2018 și Legea 31/2019 practic ne aduce nouă, salubriștilor, niște schimbări foarte drastice și ne impun anumite ținte. Anul ăsta, de exemplu, trebuie să obținem 42 % de reciclare a deșeurilor din totalul celor generate. De aceea implementăm tot felul de proiecte pilot pentru a identifica acele soluții prin care noi putem să atingem acest obiectiv. În urmă cu 2 ani am avut 25 %, anul trecut a fost 35 %, anul ăsta avem 42 %. La anul cred că va fi 50 %. De la an la an procentul e crescător.
Aceste procente se reflectă în bani. Toate UAT-urile care nu și-au atins țintele, vor plăti la fondul de mediu diferența între targhetul atins și cel impus. Astea sunt mecanisme prin care Guvernul determină autoritățile locale să ia atitudine. Dacă nu o fac de dragul de a respecta legea, îi determină prin amenzi.
La rândul lor, autoritățile locale încearcă să determine populația să arunce diferențiat gunoiul, să conștientizeze că nu o fac pentru ele, ci pentru mediu, pentru viața lor și a copiilor lor.
Tega și ceilalți operatori de salubritate din județ- Gosp-Com Tg.Secuiesc, Gos-Trans Com Covasna și Salubritate ISBV Întorsura Buzăului- au dat soluții locuitorilor. Au creat infrastructura necesară colectării. Au pus la dispoziție saci în vederea reciclării.
Dacă oamenii se opun unui sistem nou fie din comoditate, fie din absurd, atunci vor apărea măsuri coergitive, care în Vest nu sunt noi.
În România nu este o practică utilizată de autoritățile locale. Conform legislației, acestea răspund pentru îndeplinirea targetului impus și au la îndemână posibilitatea de a amenda populația, dacă nu selectează diferențiat gunoiul. Atât persoanele fizice, persoanele juridice și instituțiile trebuie să se conformeze legislației.
Sunt puține autorități locale în România care acum își asumă amendarea populației. Nu e o măsură populară. În Vest autoritățile au trecut peste acest impediment. Acolo, un primar nu-și mai face probleme dacă va mai fi sau nu reales, dacă el împarte niște amenzi locuitorilor.
La noi încă e mitul că dacă amendezi, nu vei fi reales, deci nu e popular, nu amendăm, dar din păcate dacă nu amendăm, sistemul e terchea berchea. Și de aceea noi ne confruntăm cu faptul că în deșeurile selective, avem și pisică moartă, și bocanci, care evident nu se pot recicla.”, a declarat directorul companiei care administrează Centrul de la Leț – Eco Bihor, Pásztai Zoltán.
Vizitarea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor și de către locuitorii județului
„Dorim să viziteze acest centru cât mai mulți oameni. Am început cu copiii, pentru că ei sunt cei mai receptivi. În cei doi ani de activitate, aproape 2000 de copii au vizitat centrul de management. Garda de Mediu, profesori de biologie, profesori de chimie, studenți din toată țara. Azi a venit rândul jurnaliștilor din județul Covasna. În continuare aș vrea să vină aici și consilierii locali din toate localitățile covăsnene, pentru ca atunci când iau hotărâri în consiliile locale să fie în cunoștință de cauză. În viitorul apropiat îi vom invita și pe locuitorii județului care sunt interesați să afle ce se întâmplă cu gunoiul lor.”, ne-a spus Ambruș József.
În concluzie, pentru binele nostru, al copiilor noștri, pentru un mediu înconjurător mai protejat și mai sigur, este bine să depunem efortul de a respecta sfaturile specialiștilor, să sortăm și să aruncăm gunoiul astfel încât să avem împlinirea sufletească că am făcut tot ceea ce a depins de noi.
Larisa AXINIA
