În anul 2023, jandarmii covăsneni au desfășurat peste 70 de acțiuni preventiv-educative în unitățile de învățământ din județul Covasna, iar anul acesta vor continua să aibă o prezență activă în școli și să poarte un dialog constructiv cu elevii din unitățile de învățământ din județ.
„Suntem mereu alături de elevi, atât prin misiunile de menţinere a ordinii și siguranței publice în zona instituțiilor de învățământ, cât și prin activitățile informativ-educative desfășurate în mod constant în școli.
Ne dorim să contribuim activ la informarea și educarea tinerelor generații, vorbindu-le despre ce reprezintă violența, care sunt consecințele acesteia și cum pot să ceară sprijin dacă se simt amenințați. Jandarmeria Covasna, cu siguranță pentru fiecare”, se arată pe pagina de facebook a Inspectoratului Județean de Jandarmi (IJJ) Covasna.
***
Marți, 30 ianuarie, a fost marcată Ziua internaţională pentru nonviolenţă în şcoli.
Potrivit Agerpres, Ziua internaţională pentru nonviolenţă în şcoli (International School Day of Non Violence and Peace) este marcată, anual, la data de 30 ianuarie, în şcolile din întreaga lume, la comemorarea morţii lui Mahatma Gandhi, simbolul nonviolenţei în lume.
Ziua pledează pentru o educaţie permanentă în armonie, toleranţă, solidaritate, respect pentru drepturile omului, nonviolenţă şi pace, scrie site-ul https://denippaz.wordpress.com/.
O educaţie inspirată de o cultură a non-violenţei şi a păcii le permite şcolarilor să dobândească cunoştinţe, atitudini şi abilităţi care le întăresc dezvoltarea ca cetăţeni globali critici, dedicaţi drepturilor lor şi ale altora, se arată pe https://www.peaceandcooperation.org/.
Ziua internaţională pentru nonviolenţă în şcoli (sau DENIP, acronim din catalană: Dia Escolar de la No-violencia i la Pau) este o sărbătoare fondată în 1964, la Mallorca, de poetul spaniol Llorenc Vidal Vidal, fiind influenţat de Lanza del Vasto, un discipol direct al lui Gandhi.
Ziua internaţională pentru nonviolenţă în şcoli este o iniţiativă non-guvernamentală, internaţională şi de pionierat, la care sunt invitate să participe centre educaţionale de toate standardele şi din toate ţările.
La 30 ianuarie 2023, în mesajul său cu prilejul acestei zile, Ministerul român al Educaţiei arăta: „Un demers educaţional în care grija pentru dezvoltarea cognitivă nu este dublată de grija pentru confortul fizic şi emoţional al copiilor în mediul şcolar este unul incomplet – manifestările violente de orice tip lasă urme şi pun în pericol dezvoltarea armonioasă a tuturor celor implicaţi.”, conform https://www.edu.ro/.
Statisticile UNICEF arată că mai mult de 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 de ani se confruntă cu bullying-ul, aproximativ 1 din 3 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 de ani sunt implicaţi în lupte fizice, aproximativ 500 de atacuri asupra şcolilor au fost înregistrate sau verificate în Republica Democratică Congo, Sudanul de Sud, Siria şi Yemen în 2017, în timp ce aproape 720 de milioane de copii de vârstă şcolară trăiesc în ţări în care pedeapsa corporală la şcoală nu este interzisă în totalitate, conform https://www.unicef.org/.
Între 2005 şi 2020, Naţiunile Unite au verificat peste 13.900 de incidente de atacuri, inclusiv atacuri directe sau atacuri în care nu a existat o distincţie între obiectivele civile şi cele militare, asupra unităţilor educaţionale şi medicale şi asupra persoanelor protejate, inclusiv a elevilor şi a copiilor internaţi în spital şi a personalului şcolar şi sanitar.
În 2019, UNICEF a realizat un sondaj în rândul tinerilor, în care aceştia au fost întrebaţi despre experienţele lor cu violenţa în şcoli. Rezultatul sondajului a fost grupat în Manifestul pentru tineret #ENDviolence, care a fost prezentat miniştrilor la Forumul Mondial al Educaţiei din ianuarie 2019. Peste un milion de tineri din 160 de ţări au participat la sondaj, iar răspunsul a fost copleşitor, 2 din 3 spunând că sunt îngrijoraţi de violenţa din şcoli şi din jurul lor. Tinerii, împreună cu UNICEF, s-au angajat, astfel, să depăşească tabuurile şi victimizarea din jurul raportării violenţei şi să colaboreze cu autorităţile profesorii, consilierii, reprezentanţi ai comunităţii şi alţi elevi, pentru a preveni violenţa în şcoli şi a găsi soluţii la faptele deja petrecute. De asemenea, s-au angajat să creeze canale conduse de tineri pentru raportarea violenţei în mediul şcolar, se mai arată pe site-ul https://www.unicef.org/.
***
În România, bullyingul a fost reglementat în 2019, prin Legea nr. 221/2019 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. „În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică – bullying.”, se arată în legea menţionată.
Violenţa psihologică sau bullying-ul este definit ca fiind „acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, ce au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”, se arată în textul legii.
În iunie 2020, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi specialiştii cooptaţi în grupul de lucru de profil au elaborat normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 221/2019 prin care este prevenit şi combătut bullying-ul în spaţiile destinate învăţământului, conform https://www.edu.ro/.
Astfel, pentru prevenirea violenţei psihologice-bullying, normele de aplicare a Legii bullying-ului spun că, în fiecare unitate de învăţământ va fi înfiinţat un grup de acţiune anti-bullying din care vor face parte maximum 10 membri. Între aceştia se vor regăsi directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor, un reprezentant al părinţilor, reprezentanţi ai autorităţii locale. Rolul acestui grup este prevenirea, identificarea şi soluţionarea faptelor de bullying comise între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice.
Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „şcoală cu toleranţă zero la violenţă”. În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării ar urma să realizeze Ghiduri de bune practici pe cicluri de învăţământ, privind modul de interacţiune şi de intervenţie în situaţiile de violenţă psihologică-bullying, se mai arată în Normele metodologice citate.
Maria Crețu-Graur
Sursa foto: IJJ Covasna/facebook
