Pe data de 30 ianuarie sunt prăznuiţi Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur. Este o mare sărbătoare religioasă dedicată celor trei mari sfinţi ce au trăit în secolul al IV–lea, personalităţi care au avut o contribuţie însmnată la fundamentarea învăţăturii creştine.
Cei trei teologi sunt pomeniţi şi separat, însă pentru a arata unitatea de învăţătură, Biserica a rânduit şi această zi de cinstire comună.
Cei Trei Ierarhi din Creștinismul răsăritean se referă la Vasile cel Mare (cunoscut și sub numele de Vasile din Cezareea), Grigorie Teologul (cunoscut și sub numele de Grigore de Nazianz) și Ioan Gură de Aur.
Praznicul Sfinţiilor Trei Ierarhi s-a decis încă din secolul al Xl-lea, cinstindu-se astfel marea evlavie pe care închinătorii le-au arătat-o în timpul vieţii şi după trecerea lor la Domnul.
Cei trei au fost oameni învăţaţi, nişte cărturari adevăraţi, graţie activităţii lor fiind numiţi Protectori ai Învăţământului teologic, având un rol important în formularea dogmei Sfintei Treimi şi contribuind la aducerea în număr tot mai mare a creştinilor în Biserică.
Tradiţia populară spune în data de 30 ianuarie creştinii au datoria de a face pomeni întru aducerea aminte a rudelor plecate într-o lume mai bună. În special trebuie să aibă loc ofrande pentru morţii neîmpărtăşiți.
Un obicei interesant vizează femeile care merg în dimineaţa de Sărbătoare amintită la biserică, unde asistă la Slujba specială care se oficiază în amintirea Celor Trei Sfinţi, după care impart întâi la trei bărbaţi darurile sfinţite aduse de acasă: colivă, colaci, fructe etc, fiecare după posibilităţi. Se continuă apoi împărţirea de pachete cu alimente celor sărmani aflaţi acolo. La oraş a devenit un obicei ca ofrandele pentru pomenirea morţilor să fie duse nu doar la cimitir, ci şi la case de bătrâni, la persoanele singure şi nevoiaşe.
În această zi importantă, soţiile care doresc să le fie ocrotită căsnicia, ferită de neînţelegeri şi certuri, postesc şi se roagă ca viaţa să le fie liniştită. De asemenea, în popor s-a păstrat o superstiţie potrivit căreia cine ignoră cu bună ştiinţă aceasta zi de Sărbătoare va avea probleme, necazuri, se poate îmbolnăvi grav. Praznicul trebuie respectat cu sfinţenie: nu se fac treburi casnice, cum ar fi spălatul rufelor, a geamurilor, bătutul covoarelor, aspiratul etc.
În credinţa populară ilustrele personaje evocate au fost trei doctori ce au vindecat multe boli trupeşti şi mai ales sufleteşti. În folclor există o seamă de datini şi superstiţii legate de data prăznuirii lor.
Odinioară, fetele nemăritate făceau vrăji pentru a li se arăta ursitul, nu lucrau în această zi şi mănâncau doar pâine ş beau apă. Se crede că în această zi încolţeşte sub zăpadă grâul care a rămas neîncolţit de cu toamnă. În tradiţia populară se mai spune că de astăzi începe uşor-uşor să se schimbe vremea, frigul se mai domoleşte, iar pe 2 februarie, de Ziua Ursului, se va ştii cât mai ţine iarna. Dacă streşinile curg, primăvara va fi friguroasă, dacă e ger, vara va fi călduroasă.
Pe data de 30 ianuarie au loc pelerinaje la lăcaşuri de cult ce au hramul Celor Trei Sfinti. Tot în această zi, conform unor practice vechi, este bine sa fie ajutaţi copiii săraci, care doresc să devină preoţi.
Cei Trei Ierarhi sunt respectaţi şi pomeniţi în lăcaşurile creştine din întreaga lume, fiind consideraţi mari învăţători şi păstori ai istoriei creştinătaţii, adevărate modele de viaţă duhovnicească. De aceea Sfinţii Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gura de Aur au fost şi sunt veneraţi până în zilele noastre.
Horia C. Deliu
