La mijlocul lunii lui Brumărel, pe 14 octombrie, Biserica Ortodoxă Romană o pomeneşte pe Sf. Cuvioasa Parascheva. Ea este cea mai cunoscută dintre toţi sfinţii ale căror moaşte se află in ţara noastră.
Onomasticul grecesc „Paras-kevi” inseamnă „A cincea zi a săptămanii-Vineri”. În tradiţia noastră populară „Sfânta Vineri” este considerată stăpână peste universul feminin. Marea evlavie a poporului credincios faţă de Sfânta Parascheva se explică prin convingerea că ea dăruieşte tuturor sprijin în momentele de cumpănă. Puterea Cuvioasei provine din sfinţenia şi din bunătatea ei, din iubirea faţă de Dumnezeu şi de oameni.
Parascheva a venit pe lume in secolul al XI-lea, într-o familie credincioasă şi aleasă din localitatea Epivat din Tracia răsăriteană, pe ţărmul Mării Marmara. Pe când avea zece ani a auzit în timp ce se afla la slujbă într-o biserică îndemnul Mantuitorului: „Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să mă urmeze”.
Această Chemare divină o va face pe copilă să-și schimbe complet comportamentul. Nu implinse 15 ani când a intrat într-o mănăstire de fecioare, iar mai apoi s-a stabilit intr-un mic aşezămant de călugăriţe pustnice din Valea Iordanului.
La varsta de 25 de ani s-a reintors in satul natal, pentru ca la numai 27 de primăveri – în anul 1050 – să inchidă ochii pentru totdeauna. A fost înmormântată aproape de malul mării. Ca urmare a săvârşirii unor minuni la mormântul ei, s-a descopertit că moaştele Cuvioasei Parascheva rămăseseră întregi în pământ, fiind strămutate in Biserica Sfinţilor Apostoli din Epivat, spre cinstire şi închinare. Aici au stat vreme de 175 de ani.
În anul 1223, ţarul bulgar Ioan Asan al II-lea a strămutat prima dată moaştele Cuvioasei la Târnovo, Capitala de atunci a Bulgariei, în Catedrala cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Mai târziu, fericitul patriarh Eftimie al Bulgariei scrie o lucrare de referinţă, „Viaţa Cuvioasei Parascheva”, şi o trece în sinaxarul Bisericii cu Ziua de prăznuire pe 14 octombrie.
Din a doua jumătate a secolului XIV, cultul Sfintei Parascheva trece şi în nordul Dunării, în cele trei ţări române. Domnitorul Vasile Lupu, ctitorind Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” face demersuri la Patriarhia din Constantinopol ca moaştele să fie aduse la Iaşi. În anul 1641, moaştele Preacuvioasei Maici Parascheva ajung la Iaşi, fiind aşezate cu multă cinste in frumoasa biserică atunci zidită a Sfinţilor Trei Ierarhi. Aici au stat până la 26 decembrie 1888, când au scăpat ca prin minune dintr-un devastator incendiu. Apoi au fost transferate în noua Catedrală mitropolitană din Iaşi, unde se află şi astăzi.
…Există multe obiceiuri legate de această Sărbătoare, majoritatea referindu-se la prevestirea vremii. Se spune că dacă in 14 octombrie este brumă dimineaţa, iarna va fi moale şi călduţă. În caz că plouă cu tunete puternice, sunt semne tot de iarnă uşoară. Cu cât frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul urmîtor. De asemenea, cum va fi această zi, aşa va fi și de Sf. Dumitru (26 octombrie).
O datină populară răspândită se referă la așa-zisa „Îngropare a verii”. Odinioară se organiza o masă comună la biserică, după slujbă. Mulţi credincioşi postesc în această zi, numind-o şi Vinerea Mare, indiferent în ce zi a săptămânii cade.
Se spune că Sfânta a fost chinuită de păgani într-o zi de vineri. Ca atare, în aceasta zi nu se mănâncă nuci sau alte poame care au cruce. În dimineaţa acestei zile, ciobanii caută să vadă cum au stat oile peste noapte: dacă se află grămadă, iarna va fi grea. De sunt împrăştiate, va fi uşoară.
Pelerinaj impunător la Moștele Sf. Parascheva de la Iași
Credincioşi din toată ţara, unii și din străinătate au venit în ultimele zile la Catedrala Mitropolitană din Iaşi să se roage la racla cu Moaştele Sfintei Parascheva, urmând ca astăzi să fie cel mai mare aflux.
Zeci de mii de pelerini au aşteptat în frig și ploaie la rândul care se întindea pe câţiva kilometri. S-au estimat cifre de 200.000 de oameni (!) care au trecut deja pe la baldachinul special amenajat în curtea catedralei. 
De reținut că Biserica din Păpăuţi este singurul lăcaș de cult ortodox din judeţul Covasna cu Hramul Sf. Cuvioase Parascheva.
Horia C. Deliu
