Comorile lăsate de strămoși sub forma jocului, dansului și portului popular nu pier, în județul Covasna, nici măcar la oraș. Dovadă stă șezătoarea intitulată „Femeile din Ținutul Căciularilor cos ie”, inițiată de Alexandra Pintrijel Hagiu, manifestare care a ajuns, sâmbătă, la Sfântu Gheorghe, reunind persoane din mai multe localități covăsnene, dar și din alte județe, în jurul scopului cunoașterii și perpetuării tradițiilor, obiceiurilor românești.
Șezătoarea, organizată în acest an și cea de-a doua derulată de Alexandra Pintrijel Hagiu, la Sfântu Gheorghe, sub semnul Unirii Principatelor Române, la Muzeul Spiritualității Românești de la Catedrala Ortodoxă din municipiu, cu sprijinul preoților de la Catedrala Ortodoxă din municipiu, al Asociațiunii „Astra”- Despărțământul Covasna – Harghita, prin implicarea vicepreședintei Maria Crețu – Graur, a Fundației „Mihai Viteazul” Sfântu Gheorghe și în colaborare cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din municipiu.
Evenimentul a adus laolaltă localnici, dar și persoane din alte localități printre care: Târgu Secuiesc, Covasna, Zăbala, Ozun Mărtănuș, Ojdula, Brețcu, Hăghig și Brașov, sosiți, majoritatea, în frumoase costume populare sau purtând măcar câte un element al portului popular românesc. Și, pentru că la șezătoare munca se îmbina cu voia bună și cu distracția, participanții și-au adus de lucru (lucru de mână- de cusut, de împletit, de țesut sau de desenat și confecționat diverse obiecte (copiii), dar și bunătăți pe care le-au servit împreună, pe parcursul manifestării.
Oaspeții au fost întâmpinați de către gazde în curtea Catedralei Ortodoxe din municipiu și au fost invitați, apoi, în Muzeul Spiritualității Românești, aflat la subsolul lăcașului de cult. Locația evenimentului nu a fost aleasă întâmplător. Acesta găzduiește o colecție variată de obiecte importante, ce ilustrează continuitatea de locuire a românilor pe aceste meleaguri, precum şi vechimea creştinismului lor.
Mărturie a faptului că tradiția și obiceiurile românești se păstrează în această zonă este și șezătoarea „Femeile din Ținutul Căciularilor cos ie”. Pe pereții Muzeului Spiritualității au fost așezate, cu ocazia acestui eveniment, elemente ale unor costume populare vechi, martore a multor trăiri, bucurii și frământări sufletești.
Și, pentru că se spune că <<totdeauna lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu>>, așa au început și participanții, femeile din Ținutul Căciularilor, mamele, copiii și soții lor, lucrul: cu o binecuvântare rostită de părintele Ioan Marin, unul dintre preoții parohi ai Catedralei Ortodoxe din Sfântu Gheorghe și părintele Cristian-Anthonio Pintrijel, preot la Paraclisul „Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul” și „Sfinții Mucenici Doctori fără de Arginți Cosma și Damian din Roma” al Spitalului de Recuperare Cardiovasculară „Dr. Benedek Geza” din Stațiunea Covasna.
Prezent la eveniment, prefectul județului Covasna, Sebastian Cucu, îmbrăcat în cămașă populară românească, i-a felicitat pe organizatori și pe participanți, și a vorbit despre faptul că ia are o încărcătură simbolică și spirituală importantă:
„Îmi aduc aminte de evenimentul de anul trecut, care a fost mai mult decât unul de succes. Mă bucur că ați reușit și anul acesta să adunați laolaltă atâția copii, în primul rând, interesați de tradițiile noastre, de ie. Acum câteva minute am aflat că ia este o cămașă cu o protecție spirituală și că ar fi bine ca persoana care ți-o coase să ți-o coasă personalizat.”- a spus, printre altele, prefectul Sebastian Cucu.
Pentru a ilustra importanța coaserii și purtării iei și a cămășii tradiționale bărbătești, vicepreședinta Asociației „Astra”- Despărțământul Covasna – Harghita, directorul ziarului „Mesagerul de Covasna”, Maria Crețu-Graur, le-a citit celor prezenți câteva versuri dintr-o poezie emoționantă: „Cămășile”- de Grigore Vieru:
„<<A fost război.
Ecoul lui
Şi-acum mai este viu.
Cămăşi mai vechi, mai noi –
Amară amintire de la fiu.
De-atâtea ori fiind
Pe la izvor spălate,
S-a ros de-acum uzorul
Şi, alb, bumbacul
S-a rărit în spate
Şi nu le-a îmbrăcat de mult
Feciorul.
Cămăşi mai vechi, mai noi –
A fost război.
Ci maica lui
De ani prea lungi de-a rândul
Tot vine la izvoare:
Ea şi gândul.
Şi iar luând cămăşile în poală,
De cum ajunge sâmbăta,
Le spală.
Căci mâine
Fac băieţii horă-n sat,
Şi fete multe-s:
Câte-n flori albine.
Şi-atunci băiatul ei, cel drag băiat,
Cu ce se-mbracă, bunul,
Dacă vine?>>
Alexandra Pintrijel Hagiu, sufletul acestei șezători, spunea că atunci când erau singure și băieții erau la război, mamele, soțiile s-au apucat să coase cămașă, cu gândul că acolo le va ține de cald și le va fi pavăză împotriva dușmanilor. De aceea ne-am adunat astăzi, aici: pentru a promova ia, tradițiile și obiceiurile românești, pentru ca oamenii să fie împreună, să lucreze împreună, cei care nu știu, să învețe, iar copiii, și noi toți, să plecăm de aici mai bogați sufletește, mai bogați în informație.”- a spus Maria Crețu-Graur.
Evenimentul s-a derulat sub semnul Unirii Principatelor Române. De aceea, reprezentantul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR), Florin Herțeg, le-a vorbit, în special copiilor prezenți, despre semnificația Micii Uniri. De altfel, o echipă a MNCR – formată din Cristina Felea- Baubec, Laura Dănilă și Florin Herțeg, a participat la șezătoare și a susținut ateliere de scris cu pana la care „au stat la coadă” zeci de copii curioși dar și cadre didactice care au experimentat, cu toții, vechile metode de scris.
Cei prezenți la eveniment s-au putut bucura, în timp ce lucrau, de momentele artistice oferite de elevi și preșcolari de la unități de învățământ din județ, dar și de către preoții Ioan Marin și Cristian Anthonio – Pintrijel.
Alexandra Stoica, din clasa a IV-a, de la Școala Gimnazială „Ady Endre”, din Sfântu Gheorghe, care îndrumată de înv. Maria Bularca, a spus o frumoasă poezie despre ia românească; elevii clasei a II-a A, de la Școala Gimnazială „Nicolae Colan”, care, coordonați de înv. Rodica Marieta Costache, au interpretat piesele „Cât trăim pe acest pământ”- melodie pe versurile lui Nicolae Dabija și „Pentru ea”- din repertoriul soților Aldea Teodorovici; eleve de la Școala Gimnazială din Zăbala, din clasa învățătorului Dan Hagiu, care au prezentat un program de muzică și poezie, „Albinuțele”- Raluca Ipătioaei și Eliza Maria Tănase, de la Grădinița cu Program Prelungit „Pinnochio” din Sfântu Gheorghe, din grupa mare (ed.Loredana Muntean și Adriana Olteanu), au interpretat cântecele „ Drum bun, drum bun, toba bate” și „ Cântă cucul bată-l vina”. Timp de minute bune, toți ochii au fost ațintiți spre micuța Măriuca, o fetiță în vârstă de 4 ani, care a recitat poezia „Șase pui și-o biată mamă”- cu un mesaj tulburător, și care a interpretat, apoi, împreună cu micuțul Dimitrie Marin, trei cântece patriotice frumoase și emoționante. Ansamblul „Oltul”, din Hăghig a prezentat un variat program de dansuri populare românești, iar o altă elevă a interpretat, și ea, câteva frumoase cântece. Toate aceste momente și multe altele de la șezătoare pot fi urmărite pe pagina de Facebook a ziarului „Mesagerul de Covasna”.
Prezent la eveniment, președintele Asociației „Calea Neamului”, medicul Mihai Tîrnoveanu, din Brașov, vicepreședinte al Forumului Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș, a declarat, printre altele: „Mă bucur că sunteți într-un număr atât de mare adunați în jurul datinii românești, în jurul șezătorii organizate de doamna Alexandra Pintrijel Hagiu, cu sprijinul Muzeului Spiritualității Rmânești și a Despărțământului Astra –Covasna –Harghita! (…) Românii din toată țara care au înțeles și vor înțelege și pe viitor că inima României este în Harghita și în Covasna și atâta timp cât în Harghita și Covasna se vor păstra tradițiile românești, bisericile ortodoxe vor fi pline și steagul tricolor va flutura, atunci România va fi întreagă.”
Un eveniment de succes
Evenimentul s-a încheiat cu Hora Unirii, în care toți participanții și-au dat mână cu mână. La final, inițiatoarea, Alexandra Pintrijel Hagiu, a transmis că: șezătoarea Călătoare <<Femeile din Ținutul Căciularilor cos ie>>, derulată sâmbătă, 27 ianuarie, la Sfântu Gheorghe, a fost la cea de – a doua ediție organizată sub semnul Unirii, la Sfântu Gheorghe.
„Mulțumiri doamnei Maria Crețu-Graur pentru deosebita implicare în organizarea acestei șezători și tuturor doamnelor care s-au implicat, mulțumiri părinților de la Catedrala Ortodoxă Sfântu Mare Mucenic Gheorghe, pentru căldura și dragostea cu care ne-au primit!
Românii din Sfântu Gheorghe, domnul prefect Sebastian Cucu, preoții, dascălii împreună cu părinții și copiii lor, au fost adevărate gazde pentru românii din Brețcu, Mărtănuș, Târgu Secuiesc, Zăbala, Covasna, Hăghic, Brașov. Toți, laolaltă, am împletit, am cusut, am țesut, am scris, am povestit, am recitat, am cântat viersul cel duios al Neamului Românesc!
Tradiția arde flacără vie aici în inima României. Românii din județul Covasna sunt păstrători ai tradiției milenare!”- a transmis Alexandra Pintrijel Hagiu.
Șezătoarea călătoare „Femeile din Ținutul Căciularilor cos ie”- proiect valoros pentru promovarea portului popular românesc, a tradițiilor și obiceiurilor străbune
Șezătoarea „Femeile din Ținutul Căciularilor cos ie” s-a conturat la finele anului 2016, fiind un proiect de la suflet, pentru suflete. Desfășurată întâi în casa inițiatoarei Alexandra Pintrijel Hagiu, în Zăbala, acțiunea a „prins aripi”, fiind apoi derulată în diverse localități covăsnene.
„Şezătoarea <<Femeile din Ţinutul Căciularilor cos ie>> s-a născut ca un răspuns la chemarea străbunelor noastre de a coase alături de ele în haina istoriei, să lăsăm și noi pentru mai departe viața noastră scrisă-n pânză, fiicelor noastre! Această chemare a venit din mine atunci când un gând a încolţit din sămânţa pusă cu grijă, şi n-a întârziat ca să crească: acela de a-mi coase ia pe care apoi să o las fetiţei mele, nepoatei, strănepoatei, un fir de lumină în veşnicie! Apoi m-am gândit: ce ar fi dacă aş organiza o şezătoare unde să vină mai multe femei să ne coasem iile împreună? Astfel, la început mi-am dorit să mai găsesc măcar două femei care sa-mi împărtăşească gândurile, să pornim împreună la drum. Apoi am lăsat ca lucrurile să decurgă de la sine, pentru că totul a decurs atât de frumos.” – ne-a spus Alexandra.
Treptat, șezătoarea a depășit și granițele județului, ajungând în București, în Sibiu și își va continua drumul.
„Pe măsură ce înaintăm în timp, se adaugă câte ceva la semnificația acestei șezători! Șezătoarea a pornit din Zăbala și a început să călătorească. Eu consider că este ca o pasăre măiastră care a renăscut din propria cenușă și care poposește în cuiburile sale. În toată țara aceasta, peste tot unde ne-am duce, suntem acasă! Important este că ne strângem în jurul tradiției vii. Haina în care coasem este tot vie, e cu duh de veșnicie. Orice punem noi în ie e o prelungire a poveștilor bunicilor și străbunicilor noștri, la care adăugăm și noi ceva din povestea noastră!” – a spus Alexandra Pintrijel Hagiu.
Ana Ciorici Costache
