În zilele de 24-25 septembrie a.c., la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului și Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, din jud. Harghita, în organizarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna”, Asociației Ștefadina din București, în parteneriat cu Institutul de Istorie „George Barițiu” Cluj-Napoca, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” Târgu Mureș, Centrul European în Probleme Etnice (instituții din subordinea Academiei Române), Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei și Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, s-au desfășurat lucrările celei de a XXVII-a ediții a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie. Manifestarea a fost organizată cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României prin Serviciul Dezvoltare Comunitară.
În deschiderea lucrărilor sesiunii, Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, a atras atenţia, încă o dată, asupra situaţiei delicate a românilor din această parte de ţară şi a mulţumit celor prezenţi pentru că în fiecare an, în urma acestor manifestări, se trage un semnal de alarmă în acest sens, în special către guvernanţi.
Lucrările sesiunii s-au desfășurat în plen și pe secțiunile: Istorie, Sociologie, Etnografie, Cultură românească, Colecţii şi colecţionari și Mediul asociativ – exemple de bună practică. La ediția din acest an au participat peste 80 de cercetători, academicieni, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhiviști, profesori, preoți, oameni de cultură, din peste 25 de localități din întreaga țară. Peste jumătate dintre participanții la lucrările sesiunii sunt doctori și doctoranzi în științe socio-umane. Un număr de 60 de conferențiari au participat la aproape toate cele 27 de ediții sau la cea mai mare parte a acestora, constituind, astfel, o comunitate științifică stabilă, o adevărată familie de intelectuali uniți în jurul unui obiectiv generos: cunoașterea istoriei, culturii și spiritualității românilor din sud-estul Transilvaniei și integrarea acesteia în istoria națională. Un număr de 20 de conferențiari au participat pentru prima dată la ediția din acest an a sesiunii, majoritatea dintre ei fiind tineri cercetători, specializați în domeniile istoriei, etnografiei, sociologiei și culturii românești.
În cadrul ediţiei din acest an, pe lângă temele tradiţionale referitoare la istoria, cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, au fost dezbătute teme privind asigurarea cadrului legislativ și instituțional pentru integrarea teritoriilor alipite la Țara Mamă, după anul 1918 precum și aspecte actuale ale conviețuirii interetnice din județele Covasna, Harghita și Mureș, fiind formulate noi semnale referitoare la necesitatea implicării urgente, într-un mod hotărât, pragmatic și substanțial a autorităților publice centrale pentru susținerea comunităților românești din Arcul Intracarpatic în eforturile acestora de păstrare și afirmare a identității naționale în mediul multietnic și pluriconfesional al Covasnei și Harghitei, unde românii sunt numeric minoritari.
În intervenţia sa, prof univ. Dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, a menționat că formula lansată de scriitorul Ioan Slavici: „Soarele pentru toţi românii la Bucureşti răsare” trebuie să rămână de strictă actualitate. Formule de descentralizare financiară etc. Putem să discutăm, dar altfel o atomizare a statului român, cu formula regionalizării, a autonomiei unor provincii istorice, ascunde în fapt foarte multe capcane, de care, dacă nu suntem conştienţi, riscăm să cădem în mrejele unor pescuitori în ape tulburi, care nu au alt interes decât destabilizarea şi, în ultimă instanţă, fragmentarea statului român”.
Profesorul univ. Dr. Radu Baltasiu, sociologul care de mai mulți ani se preocupă de cercetarea realităților complexe din zonă, printre altele, a propus înființarea unui fond pentru asigurarea burselor cercetătorilor preocupați de studierea, din perspectivă interdisciplinară, a realităților complexe din sud-estul Transilvaniei în istorie și contemporaneitate și stabilirea unui set de direcții strategice de cercetare a zonei sud-estului Transilvaniei în scopul normalizării climatului de conviețuire interetnică și combatere a proiectelor de autonomie locală pe criteriul etnic și a tendințelor de co-suveranitate ale statului maghiar.
La rândul său, primarul comunei Voşlăbeni, de care aparţine administrativ staţiunea Izvoru Mureşului, Mihail Tinca, a atras, atenţia asupra faptului că, dacă nimeni nu trage învăţăminte în urma semnalelor de alarmă formulate la aceste sesiuni de comunicări ştiinţifice, atunci s-ar putea ca peste câteva decenii doar „pe cruci să fie nume româneşti aici în județele Covasna și Harghita”.
Cercetătorul George Liviu Teleoacă, în intervenția sa, a afirmat necesitatea eliminării erorilor din fundamentele culturii europene; de asemenea, a susținut că, pentru succesul și dăinuirea construcției europene, se cer a fi promovate și puse în aplicare criteriile ontologice de unitate.
Lucrările ediției din acest an ale sesiunii au fost dedicate memoriei istoricului Vasile Lechințan, din Cluj-Napoca, cunoscut cercetător al istoriei, culturii și spiritualității românești din Arcul Intracarpatic; la acestea, au participat membrii familiei distinsului istoric.
A fost prezentată teza de doctorat a istoricului, cu tema Revoluția de la 1848-1849, în Comitatele Cluj, Turda și Scaunul Arieș, ediție îngrijită de Ioan Bolovan și Ela Cosma, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2021, precum și 5 comunicări despre viața și activitatea sa; în semn de cinstire a memoriei sale, participanții la sesiune au hotărât ca începând cu ediția următoare a acesteia, să fie acordat premiul „Vasile Lechințan” unor tineri cercetători preocupați de cercetarea istoriei, culturii și spiritualității românilor din sud-estul Transilvaniei.
Păstrând formatul tradițional al sesiunii, în program au fost prezentate noi apariții editoriale, printre care volumele: Profesioniștii noștri 31. Dumitru Preda, la 70 de ani. De la istorie la diplomație, în serviciul Neamului românesc, ediție coordonată de Dr. Ioan Lăcătușu și îngrijită de Vasile Stancu și Ciprian Hugianu, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2021; Anton Coșa, Comunitățile catolice din Moldova. Repertoriu enciclopedic ilustrat, Onești, Editura Magic Print, 2021; Ioan Vlad, Lupșa și ispita turismului, Editura Pastel, Brașov, 2021; Contribuția Armatei României și a elitelor la apărarea și recunoașterea internațională a Marii Uniri (1919-1920), coordonatori Dan Prisăcaru, Petre Otu, Marius Iorgulescu, Editura Militară, 2020; Aurel I. Vița, Voșlobeni, istorie și tradiții străbune, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Gheorgheni, 2021, cu o prefață de Mihai Suciu; Alin Spânu, Informații, propagandă și contraspionaj în Transilvania, Ungaria și Banat (1918-1920), Editura Militară, București, 2020 și altele.
Programul sesiunii a cuprins și vernisarea expozițiilor: Presa românească din județele Ciuc, Odorhei și Treiscaune, din perioada interbelică și Expoziția de icoane realizate de Gheorghe AVRAM, din comuna Valea Mare, jud. Covasna.
Comunicările prezentate în cadrul sesiunii vor fi publicate în revista Acta Carpatica nr. 8/2021, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita de sub egida Academiei Române și Asociația Ștefadina din București.
În încheierea manifestării, moderatorii celor șase secțiuni au prezentat concluziile și propunerile desprinse în urma dezbaterilor din fiecare dintre acestea. Dintre propunerile formulate, menționăm: reînființarea Facultății de Arhivistică și formarea specialiștilor în principalele paleografii în care sunt redactate documentele din Fondul Arhivistic Național; organizarea unui colocviu pe tema „Mihai Viteazul și secuii”; acordarea de burse elevilor din medii defavorizate din județele Covasna și Harghita care studiază în limba română.
A fost formulată aprecierea conform căreia ediția din acest an a sesiunii, prin numărul și competența profesională a participanților, prin conținutul și mesajul comunicărilor prezentate, prin concluziile și propunerile formulate, și prin climatul de autentică comuniune științifică și de trăire românească, a fost o manifestare de înaltă ținută cultural-științifică.
Organizatorii au mulțumit tuturor conferențiarilor pentru participarea și contribuția lor la reușita manifestării, invitându-i să acorde aceeași disponibilitate și solidaritate academică și în cadrul edițiilor viitoare. De asemenea, s-au adresat cuvinte de mulțumire Preasfinției Sale Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, Secretariatului General al Guvernului, respectiv Serviciului Dezvoltare Comunitară, conducerii Complexului Sportiv Naţional Izvoru Mureşului, celorlalți parteneri, sponsori și binefăcători, partenerilor media, în mod deosebit cotidienelor „Informația Harghitei”, „Mesagerul de Covasna”, TVR România Actualități, agențiilor de presă AGERPRES și ANIMAFORI, Radio Chișinău ș.a.
Biroul de presă al CESCH
