Recorder a readus, marți, 10 decembrie, în prim-plan, o temă care apasă de ani buni pe umerii societății românești: fragilitatea justiției și transformarea ei într-un teren manevrat de o elită ce ar coabita cu politicienii influenți. Documentarul, construit pe baza unei investigații de peste un an și jumătate, zugrăvește un tablou tulburător, în care dosarele de mare corupție sunt împinse spre prescriere, procurorii sunt descurajați să ancheteze, iar completurile de judecată sunt schimbate exact în momente-cheie.
Printre cei intervievați de Recorder se numără procurorul militar Liviu Lascu, fostul șef al DNA Crin Bologa, dar și o procuroare din DNA și o judecătoare de la curtea de apel, ambele sub anonimat. Toți au vorbit despre mecanisme interne care au ajuns să paralizeze anchete, să determine abandonul unor probe și să lase impresia unui sistem capturat.
„O virgulă” care anulează dosare întregi
Problemele pornesc, susțin magistrați consultați de sursa citată, chiar din interiorul sistemului. Claudiu Sandu, reprezentant al procurorilor în CSM, a semnalat că interpretarea rigidă și exagerat formală a legii a dus la anularea probelor „pentru orice”, după cum a descris metaforic situația: „o virgulă”. „Am ajuns să reinventăm Dreptul”, a spus Sandu, completând că „eu nu-mi aduc aminte de o mare sentință de vinovăție în ultima vreme”. Efectul, afirmă acesta, este devastator: „masacrarea ideii de justiție” îi demobilizează pe magistrați și îi dezarmează pe cetățeni.
Un alt episod semnificativ este prezentat de judecătoarea Andrea Chiș, fost membru al CSM, care spune că a cerut explicații instituției tocmai pentru a afla de ce chiar CSM a înlocuit completurile de „penaliști”, judecătorii „care aveau cazuri de judecat”. Dosarele au fost astfel reluate cu noi complete, unele ajungând la prescriere din cauza întârzierilor generate de deciziile administrative ale CSM.
Prescripția, „colacul de salvare” al inculpaților puternici
Recorder a documentat numeroase dosare în care inculpați cu influență politică sau financiară, precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu au beneficiat de prelungiri inexplicabile ale proceselor până la prescriere. În cazul lui Vanghelie, apelul a ajuns la al cincilea complet înainte ca faptele să se prescrie.
Tot la Curtea de Apel București, documentarul prezintă mărturii ale unor judecători care vorbesc despre decizii administrative discreționare și direcționarea dosarelor către completuri considerate „mai îngăduitoare”.
Ce se întâmplă în interiorul DNA
Investigația Recorder dezvăluie și o schimbare de ton la DNA după numirea lui Marius Voineag ca procuror-șef. Liviu Lascu și procuroarea intervievată sub anonimat afirmă că noua conducere ar fi încercat să exercite control direct asupra dosarelor.
„Asta nu s-a întâmplat niciodată la fosta conducere”, a spus Lascu. Procuroarea a relatat că, imediat după numirea lui Voineag, procurorii au fost obligați să raporteze șefului instituției orice cerere depusă la judecătorul de drepturi și libertăți, fie că era vorba de rețineri, percheziții sau mandate de interceptare. În relatarea ei, scopul ar fi fost acela de a afla „în momentul zero” cine este vizat în anchetă: „Nu considerăm că acel ordin are alte rațiuni decât cele care țin de nevoia de control”.
„S-a creat o camarilă a procurorului-șef în Direcție”, a mai spus procuroarea, descriind oameni care ar controla și ar bloca anumite dosare, împiedicând inclusiv declanșarea unor anchete noi.
Voineag a refuzat, potrivit Recorder, cererea de interviu.
„Mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”
Sintagma îi aparține unui magistrat intervievat, care spune că „senzația este că orice ai face, scapi”. Aceeași concluzie apare și la bilanțul Parchetului General, unde același magistrat afirma că România este „mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”.
Potrivit Recorder, după venirea lui Voineag la DNA au plecat peste 20 de procurori dintr-un total de 140 – un număr considerat neobișnuit de mare pentru o structură de elită.
Documentarul arată, în final, mecanismul care ar explica modul în care sistemul judiciar a ajuns captiv: „politicul a oferit legi care au creat o organizare piramidală a sistemului de justiție, punând toată puterea în mâinile unui grup restrâns de magistrați, iar această mână de magistrați a oferit la schimb o justiție care nu-i mai deranjează pe cei puternici”, notează Recorder.
https://ziare.com/
