Laurenţiu Ciprian Tudor: „Este o carte care ne spune povestea unei identităţi (…), este expresia celei mai rafinate românităţi. (…) Există în toate motivaţiile autorului şi una personală, pentru că el se trage din neamul Porumbescu, este un stră-stră-strănepot, am putea spune”.
Înainte de lansarea celui mai recent roman al scriitorului Adrian Lesenciuc, preşedintele Uniunii Scriitorilor – filiala Braşov, gazda evenimentului, Bedő Melinda de la Biblioteca Judeţeană „Kájoni János”, ne-a amintit că este Ziua Bibliotecarului şi Ziua Internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor, sărbătorite anual în data de 23 aprilie, de ziua Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Prilej tocmai potrivit pentru un omagiu celui al cărui nume îl poartă această instituţie de cultură, semnalând identificarea cu idealul cultural reprezentat de personalitatea eponimului.
„Ioannes Caioni, Kájoni János, Ioan Căianu, indiferent de numele sub care este cunoscut, a întemeiat prima tipografie în anul 1676, la Şumuleu-Ciuc. Motivele fondării acesteia sunt descrise în Cantionale catolicum astfel: «Am vrut să-mi slujesc draga mea ţară şi să dau posibilitate cu munca mea să se aducă laude necontenite lui Dumnezeu şi din partea altora». Şi de atunci, am putea spune că regiunea noastră este conectată la circuitul cărţilor. A fost o personalitate de excepţie, care peste secole este capabilă să motiveze; ne-a motivat şi pe noi în alegerea numelui instituţiei. Era un om extrem de capabil, a avut idei şi a ştiut să lupte pentru înfăptuirea lor”, a punctat Bedő Melinda, o mare admiratoare declarată a călugărului franciscan din Transilvania, născut român, după cum el însuşi nota, constructor şi reparator de orgi, culegător de folclor şi gânditor de anvergură renascentistă în plină epocă a Barocului.
Trecerea la aşteptata lansare de carte a făcut-o, şi nu se putea mai potrivit, Balada lui Ciprian Porumbescu, în interpretarea cu totul specială a profesorilor László Katalin (pian) şi Péter Ernő (vioară) de la Liceul de Artă din Miercurea Ciuc, când impetuoasă, când susur, urlet şi tânguire, frumuseţe, durere şi speranţă transmise fără drept de apel în profunzimile sufletului.
„Este un roman care m-a fascinat, un roman pe care ar trebui să-l aveţi fiecare în clipele de linişte şi să îl parcurgeţi, care poartă marca Adrian Lesenciuc. Trebuie să ştiţi că este scris foarte bine, este un fragment din ceea ce înseamnă istoria culturală a poporului român şi o bucată din identitatea fiecăruia dintre noi. E fascinanta viaţă, din păcate atât de scurtă, a personalităţii celui care se numea Ciprian Porumbescu, fascinanta şi trista poveste de dragoste, este ancorarea lui Ciprian Porumbescu în tot ce înseamnă spaţiu, timp, fapte, locuri, oameni, împrejurări. Acest roman va vedea, cu siguranţă, un drum luminos în literatura română şi eu ştiu că este curtat, pentru a fi tradus în diferite limbi. Este un poem, o cântare a Baladei”, ridică un colţ al cortinei poetul Ionel Simota.
Ramona Moldovan a lecturat, la rându-i, „Balada” şi ne împărtăşeşte impresiile în maniera-i inconfundabilă.
„Încă de la deschiderea porţilor sale către «marele ecran al imaginaţiei» mele, romanul Balada, de Adrian Lesenciuc, m-a transpus într-un spaţiu al contururilor estompate, al amintirilor înmagazinate într-un mental colectiv de care nu suntem mereu conştienţi. De aceea, prima senzaţie a fost de acasă, de dor de sine şi totodată de bucurie a regăsirii şi a recompunerii din umbre a acelei mitologii personale care stă la baza identităţii noastre. (…) Motivul CÂNTECULUI, anunţat încă din titlu, care se arată ca un joc al ielelor, creşte, devenind ideal, plămădit ca «sfânta monastire» a lui Negru-Vodă prin jertfa care să-i dea trăinicie; ajunge să fie leac pentru toate durerile arderii şi, în final voce izbăvitoare. Căci, până la urmă, Cântecul îşi alege creatorul, şi nu invers. (…) Am ieşit din lumea cărţii, purtând în suflet cântecul «ca mărturisire a unui neam nicidecum dispărut». Am închis cartea cu sentimentul că Balada domnului Adrian Lesenciuc este o poezie, una vie, care îţi cântă ori de câte ori o citeşti…”, povesteşte poeta Ramona Moldovan.
Coleg pe tărâmul literelor şi al imaginaţiei fără de sfârşit, deopotrivă prieten al autorului, poetul, eseistul şi jurnalistul cultural Laurenţiu Ciprian Tudor a făcut o altfel de analiză, sociologică, a romanului „Balada”.
„Este o carte care ne spune povestea unei identităţi. Din punctul meu de vedere şi nu numai al meu, este expresia celei mai rafinate românităţi. Ea nu este doar cartea unui individ, este şi cântecul unui neam, al unui context frământat, unde şi individul şi neamul încearcă să îşi facă loc. Iar Adrian Lesenciuc a încercat să scrie povestea celui mai frumos cântec al românilor, pentru că înţelege rostul culturii, apoi pentru că viaţa lui Ciprian Porumbescu, mutat la Domnul la 29 de ani, este una cu totul specială, acest artist reuşind să dea până la 29 de ani ceea ce foarte mulţi nu reuşesc într-o viaţă şi a făcut-o la măsura geniului. Apoi, există în toate motivaţiile autorului şi una personală, pentru că el se trage din neamul Porumbescu, este un stră-stră-strănepot am putea spune. Norocul nostru este că a realizat responsabilitatea pe care o are, pentru că s-ar fi putut ca misiunea aceasta să îl copleşească. În momentul în care în arborele tău genealogic este un nume de o importanţă atât de mare cum este cel al lui Ciprian Porumbescu, rişti să fii copleşit”, afirmă Laurenţiu Ciprian Tudor.
Nu vom intra în amănunte, lăsându-vă plăcerea de a savura romanul scriitorului Adrian Lesenciuc, povestea familiei din vechime bazată pe biografia creatorului primei operete româneşti – „Crai nou”, un talent muzical de excepţie, redată prin vocile tatălui compozitorului – Iraclie, a surorii sale Mărioara, a iubirii sale neîmplinite Berta şi a însuşi poetului nepereche Mihai Eminescu.
La finalul intervenţiilor, scriitorul Adrian Lesenciuc s-a adresat asistenţei, dezvăluindu-i că a început să scrie acest roman în 15 martie 2020 şi „până de Paşte (în 19 aprilie – n.a.) a fost gata”. Însă documentarea a fost una complexă, care s-a întins pe durata unui deceniu, „care a curs ca o nevoie firească de a căuta despre lucrurile care s-au petrecut cândva şi care, cumva, sunt o cheie a istoriei familiei” domniei sale.
Alături de „Balada”, autorul a venit la Miercurea Ciuc şi cu alte două romane ale sale: „Cimitirul eroilor” şi „Diez”, toate trei volumele putând fi achiziţionate cu autograful autorului, la finalul evenimentului.
A fost o seară bogată pentru minte şi pentru suflet, pe care o vom rememora în aşteptarea altora asemenea ce va să vină.
https://informatiahr.ro
