Ca în fiecare sfârşit de „Brumărel”, într–un decor autumnal de poveste are loc de aproape o jumătate de veac în vechea Cetatea de scaun a Ţării Româneşti o acţiune culturală de anvergură naţională.
Festivalul Naţional „Crizantema de Aur”
Ne referim la Festivalul de Romanţe, „CRIZANTEMA DE AUR”, ajuns în 2015 la cea de-a patruzeci și opta ediție (incredibl, nu-i aşa?), eveniment organizat săptămâna trecută de Consiliul Local şi Primăria Târgovişte, Consiliul Judeţean şi Centrul de Cultură Dâmbovița, precum şi Teatrul Municipal „Tony Bulandra”.
Ne-am aflat la faţa locului şi putem spune din start că am asistat la una dintre cele mai izbutite ediţii ale perioadei post-decembriste. Dacă nu cumva, a fost o versiune „The best”, cel puţin de vreo zece ani încoace…
Iată argumentele. Cu toate că s-a lucrat alert abia în ultimele săptămâni din pricina unor probleme organizatorice, s-a reuşit coagularea în timp record a forţelor. Beneficiind de sprijinul necondiţionat al autorităţilor locale s-a reuşit în final realizarea unui Festival de romanţe aproape fără cusur. Aceasta graţie implicării totale a unor adevăraţi profesionişti, din care amintim aici doar „nucleul dur”. Anume, publicistul şi omul politic Teodor Vasiliu, reputatul regizor şi scenartist Mihai Constantin (Mc) Ranin, cunoscuta interpretă, dar şi ziaristă Alina Mavrodin, nişte redutabili animatori ai vieţii culturale târgoviştene. Lor li s-au alăturat câţiva colaboratori de marcă din ţară: Maria Tănase Marin, cunoscuta realizatoare de la TVR, dirijorul Voicu Enăchescu, un experimentat (şi vechi) preşedinte al Juriului, atotcunoscătorul în materie de arta spectacolului, prezentatorul Octavian Ursulescu, vestita solistă de folclor, participantă la numeroase ediţii anterioare la „Crizantemei” şi o susţinătoare a romanţei autentice, Matilda Pascal Cojocăriţa, împreună cu formaţia „Dor românesc”, condusă de violonistul Ştefan Cigu.
Al doilea câştig, unul mediatic, l-a constituit reluarea colaborării utile cu Televiziunea Publică şi Societatea Română de Radiodifiziune. În sfârşit, graţie noii conduceri a TVR (fie ea şi interimară, asigurată pentru şase luni de Irina Radu) s-a decis restabilirea beneficelor contacte anterioare şi transmiterea pe TVR 2, TV HD, TVR Internaţional a romanticului festival de la Târgovişte.
…Să continuăm, aşadar, cu argumentaţia. Un alt element ce a contribuit esenţial la succes l-a constituit schimbarea locaţiei. Dacă timp de peste patru decenii Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgovişte a fost o gazdă primitoare a festivalului, din pricina degradării imobilului în ultimii ani a devenit o incintă rece (la modul propriu), neospitalieră, improprie desfăşurării unei acţiuni culturale de anvergură naţională. Aşa că s-a optat încă de anul trecut pentru mutarea în cochetul Teatru „Tony Bulandra”, minunat lăcaş al muzelor păstorit de distinsul regizor, scenograf şi om de cultură Mc Ranin.
Decorul interior şi…exterior a reprezentat un alt mare punct de rezistenţă, abandonându-se vechile clişee de care publicul se cam plictisise. Încă de la intrarea în teatru rămâneai încântat văzând un petec de grădină realizat în stil asiatic, cu un pod roşu arcuit peste un imens bazin în care pluteau petale de crizanteme şi înotau peştişori. Din difuzoare se auzeau, în surdină, refrene nemuritoare de romanţe, astfel că ambianţa te introducea în atmosfera inefabilă a festivalului.
Foaierul era amenajat cu mult bun gust pentru manifestri colaterale, gen lansări de carte şi albume, întâlniri de interpreţi, compozitori, autori de cărţi etc. dar interiorul sălii era piesa de rezistenţă. Maestrul Ranin ne-a arătat că se poate realiza un cadru scenic fără „zorzoane”, ceva şic. Pe o latură a scenei se afla un şemineu cu flacără aparentă, încadrat de două fotolii pe care au stat pe rând prezentatorii – Miruna Ionescu, Silviu Biriş şi în partea doua, Octavian Ursulescu – două sfeşnice cu lumânări aprinse îi vegheau, de jur împrejur tronau coşuri cu flori de toamnă de toate culorile, iar pe panourile laterale erau prinse nişte enorme crizanteme stilizate.Un element inedit l-a constituit un grup de boluri mari transformate în acvarii ad-hoc, în care peşti exotici roşii şi negri înotau delicat. Superb. Felicitări Maestre!
. .
Cel mai longeviv festival din România
Într-o asemenea ambianţă s-a derulat ediţia cu numărul 48 a „Crizantemei de Aur”- 2015, un regal al romanţei. Este un gen muzical mai aparte, ce include melodii fără vârstă, în care se împletesc armonios muzica şi versurile, care mângie sufletul românului. La fel cum şansoneta, fado-ul ori canţoneta încântă celelalte naţii latine.
…Scriu însemnările de faţă la scurtă vreme „dopo festival”, impresiile fiind calde, nedecantate, de aceea nu veţi citi neapărat o cronică riguroasă, dragi prieteni, ci mai degrabă un reportaj sentimental. Pe alocuri subiectiv. Fiindcă mă simt legat afectiv, nu numai jurnalistic, de ce se petrecere în fiecare toamnă muzicală la Târgovişte. De aceea am ţinut să nu absentez după 1989 de la nici o ediţie!
Din păcate, celelalte două concursuri vestite pe care, de asemenea, le-am îndrăgit şi frecventat, anume „ Festivalul de Muzică Uşoară de la Mamaia” şi „Cerbul de Aur”, au sucombat pe rând din lipsa finanţării. Ca atare, trebuie apreciate eforturile (uneori…„eroice”) ale organizatorilor din Dâmboviţa – un judeţ, totuşi, relativ mic – care indiferent de culoarea lor politică au tras în aceeaşi direcţie şi s-au zbătut an de an pentru menţinerea acestei Embleme onorante a târgoviştenilor.
Să precizăm pentru cei care, poate, nu ştiu că an de an se organizează un concurs de Interpretare (ca în 2015), iar la doi ani există şi o secţiune de Creaţie. După preselecţiile organizate la Baia Mare, Cluj-Napoca, Bucureşti şi Târgovişte au ajuns în finala Festivalului 16 solişti care şi-au etalat talentul; unii au evoluat gâtuiţi de emoţie, alţii ceva mai relaxaţi, întrucât se aflau în faţa unui Juriu exigent, alcătuit din personalităţi recunoscute pentru profesionalismul lor. Preşedinte a fost cunoscutul muzician, dirijorul Voicu Enăchescu, originar din Târgovişte, un vechi susţinător al manifestării. L-au secondat redutabila soprană Daniela Vlădescu, directoarea Operei din Constanţa, talentata şi charismatica interpretă de folclor Matilda Pascal Cojocărița (o veche cunoştinţă a autorului acestor rânduri, împreună cu soţul ei, violonistul Fane Cigu, încă de pe vremea apariţiei revistei braşovene de mare tiraj „Ecran Magazin”). Li s-au alăturat renumitul tenor Florin Georgescu, prolificul şi inspiratul compozitor Zsolt Kerestely, ajuns la venerabilă vârstă de…81 de ani, cunoscuta realizatoare de programe TV, Florentina Satmari (alintată „Mămuca” de tinerii ei colaboratori), muzicologul basarabean Leonid Gorceac. Au completat prestigioasa echipă de jurizare prof. Mihail Vlădăreanu, dirijorul Coralei Catedralei Mitropolitane şi cadru didactic la Universitatea „Valahia” din Târgovişte, şi nu în ultimul rând, colega noastră întru gazetărie, Adriana Mihai, redactor muzical la Radio România.
Premieră în materie de prezentare
Anul acesta a avut loc o premieră în materie de prezentare, capitol ce constituie un adevărat „Cui al lui Pepelea” pentru orice competiţie artistică de amploare. Darămite atunci când este voba de un Festival Naţional de Romanţe, unde se reunesc momente de concurs, recitaluri, manifestări adiacente (lansări de cărţi, albume muzicale, CD-uri, uneori şi prezentări de modă etc.)? Ca atare, s-a apelat la o formulă originală; secţiunea de Interpretare a fost prezentată de doi tineri actori bucureşteni cunoscuţi, Miruna Ionescu şi Silviu Biriș. Veseli, dezinvolţi, cu calităţi vocale, ei au adus un aer de prospeţime comperajului, care în alţi ani s-a potincit.
Pentru ca în partea a două a programului, în care au avut loc recitaluri de mare succes, ca şi diferite lansări de carte şi albume muzicale în foaierul teatrului, să oficieze un clasic al prezentării libere, fără a avea vreodată o mapă cu textul de rigoare. Ne referim la inegalabilul Octavian Ursulescu. Cooptarea sa la Festival încă de la ediţia precedentă a reprezentat un real câştig.
Pe concurenţi i-a acompaniat formaţia „Romanticii” dirijată de Dan Ardelean, iar pe vedete – orchestra „Dor românesc” din Bistriţa, condusă de Ştefan Cigu.
Participanţi din ţară şi din Republica Moldova
Triaţi de filtrul preselecţiei au ajuns cu speranţe şi mari aşteptări pe scena „Crizantemei”, ediţia cu nr. 48, următorii aspiranţi la glorie. În prima seară: Ion Ioniţă, din Bucureşti, Ioana Dan – Cluj Napoca, Ionuţ Boancheş – Constanţa, Maria Lobonţ – Cluj Napoca, Tanţa Ivanov – Videle, jud. Teleorman, Andrei Ştefăneţ – Chişinău, Republica Moldova , Alla Cebotari – Craiova , Mani Gjergji – Bucureşti.
În a doua seară de concurs au evoluat Adrian Ioachim Stănilă, din Braşov, Rodica Seling Pop – Zalău, jud. Sălaj, Aurel Niamţu – Iaşi, Cristina Neacşu – Târgovişte, Ilie Constandache – Darabani, jud.Botoşani, Cristina Dan – Mărceşti, jud. Dâmboviţa, Alexandru Traian – Bucureşti, Ludmila Roşculeţ – Chişinău, Rep.Moldova.
… În fiecare seară, prima parte a programului le-a fost dedicată „combatanţilor” spre a arăta ce pot şi cine merită să ajungă în final pe Podium. În pauză, foaierul teatrului a găzduit mai multe acţiuni promo de larg interes, cum ar fi lansări de cărţi, de albume muzicale, dialog cu realizatorii, sesiuni de autografe. Au constituit momente plăcute, relaxante, fără încărcătura emoţională ce se transmite, volens nolens, şi sălii, atunci când este un concurs de amplitudine inter(naţională), dacă ne gândim că TVR se recepţionează şi peste hotare. A făcut oficiile de „gazdă” Octavian Ursulescu, în stilul său degajat, inconfunfabil. S-a dovedit acelaşi amfitrion desăvârşit pe care-l ştiam încă de la prestaţiile sale impecabile din perioada Festivalul de Muzică Uşoară de la Mamaia, unde în calitate de reprezentant al Biroul de presă am colaborat nemijlocit mai multe ediţii după anii ’90.
De remarcat gestul deosebit al organizatorilor care au inclus în spectacole şi două medalione evocatoare, dedicate unor nume celebre ce s-au dedicat romanţei, precum Paraschiv Oprea şi Titel Popovici.
„Istoria Crizantemei de Aur”– o monografie excelentă, realizată de Teodor Vasiliu
Din suita amplă a întâmplărilor agreabile din pauzele Festivalului de romanţe de săptămâna trecută amintim, în primul rând, evenimentul editorial prilejuit de lansarea documentatei monografii „Istoria Crizantemei de Aur”, ediţia a II-a, revăzută şi actualizată. Un op valoros, de dimensiuni considerabile, realizat de cunoscutul jurnalist şi om politic Teodor Vasiliu, vechi prezentator, susţinător şi fan al redutabilei manifestări. Este o carte-document, dacă vreţi, un soi de „biblie” a longevivului festival dedicat romanţei, care peste doi ani va împlini venerabilă vârstă de…50 de ani!!!
Lucrarea pe care am avut plăcerea să o prezint alături de prietenul Tavi Ursulescu, în prezenţa autorului şi a unei asistenţe numeroase, este rodul unei documentări pline de acribie, mai ales a perioadei de început a Festivalului când sursele de informaţii s-au dovedit extrem de precare. Şi cu toate acestea confratele Teodor Vasliu, ca un adevărat doctor în istorie ce este, a refăcut povestea atât de şarmantă a bătrânului şi, totuşi, atât de tânărului Festival de la Târgovişte.
A urmat un alt episod încărcat de o intensă trăire afectivă, prilejuit de prezentarea cărţii „Album de amintiri” (In memoriam Titel Popovici), autor Octavian Ursulescu, ce s-a derulat în prezenţa d-nei Mimi Popovici, soţia regretatului compozitor ieşean, nelipsit până acum cinci ani de la festival.
Să nu-l omitem nici pe maestrul făurar de şlagăre, Zsolt Kerestely, care a beneficiat de lansarea volumului biografic, „O viaţă pentru cântec”, scris de infatigabila şi dinamica Oana Georgescu.
Noi albume muzicale, recitaluri izbutite
Şi deoarece am pomenit de noi albume muzicale, să le prezentăm pe rând cititorilor: o colecţie de cântece superbe înregistrate de Corala Catedralei Mitropolitane din Târgovişte pe format DVD şi CD, apoi lansara CD-ului îndrăgitei interprete Matilda Pascal Cojocăriţa, intitulat cu tâlc, „Melodii de-atunci… cântate acum”, ca şi CD-ul ce conţine cele mai frumoase cântece, de la clasic la modern –„Christmas feeling” – al distinsei soprane Daniela Vlădescu, o voce divină care încântă fie că interpretează muzică clasică, de operă şi operetă, romanţe sau alte genuri.
S-au bucurat de o primire deosebită numeroasele recitaluri ce au continuat până târziu în noapte. În aplauzele entuziaste ale publicului au trecut pe rând prin faţa microfonului câţiva învingători ai ediţiilor anterioare, dar şi nume sonore ale romanţei, folclorului, muzicii culte şi cântecelor de petrecere româneşti.
Ne referim mai întâi la câţiva laureaţi ai ediţiilor precedente, precum Tatiana Jacot, de la Chişinău (câştigătoarea Trofeului „Crizantema de Aur” anul trecut), Mioara Manea Arvunescu ( învingătoare în anul 1993), Domnica Dologa (1998), Ina Cristea (Medalion „Titel Popovici – Trofeele Creaţiei”) și Bogdan Hrestic (Premiul I, secţiunea Interpretare în anul 2003).
Au performat şi alţi invitaţi de seamă. Asistenţa a savurat astfel un Intermezzo cu Valentin Albeşteanu, la vioară, şi Valentin Cucu, la pian. Primit şi recompensat cu aplauze frenetice a evoluat acest bard al Ardealului, Nicolae Furdui Iancu. O bună impresie a lăsat ca la orice apariţie a sa, actriţa şi interpreta Maria Buză & Taraful George Pătraşcu, Carmen Rădulescu şi, fireşte, tenorul târgoviştean, dar de notorietatea internaţională, Florin Georgescu.
În ultima zi a urmat Concertul de Gală, când s-au anunţat şi a avut loc decernarea premiilor. În sfârşit, s-au risipit emoţiilor concurenţilor şi cu toţii am aflat laureaţii, Trofeul revenindu-i unei interprete de folclor, Rodica Seling Pop, din Zalău. Ea a intrat în posesia unui splendid obiect de artă realizat de designerul de mare talent Cătălin Hrimiuc.
Câştigătoarea ne-a declarat în timp cei făceam o fotografie pentru ziar, că după 31 de ani un premiu atât de important se reîntoare în judeţul Sălaj. O coincidenţă fericită a făcut ca exact în ziua când i se înmâna Trofeul să împlinească frumoasa vârstă de 40 de ani. Felicitări încă o dată, dragă Rodica Seling Pop, pe care o cunoşteam de la lansările ce au avut loc la Librăria braşoveană „Şt.O.Iosif”, graţie implicării omului de cultură şi de…suflet, Virgil Oniţă.
„Pour la bonne bouche” au urmat mai multe secveţe muzicale remarcabile. Astfel, le-am ascultat cântând pe Daniela Vlădescu, Alina Mavrodin Vasiliu (câştigătoarea Trofeului Mamaia 1987,
Steaua fără nume, dar şi a Premiului II la secţiunea Şansonete şi a Premiul Special al presei la Festivalul „Crizantema de Aur” 1992), pe actorii Silviu Biriș împreună cu Miruna Ionescu într-un moment evocator dedicat Prinţului romanţei, „Ionel Fernic”, precum şi pe inegalabila şi fermecătoarea Matilda Pascal Cojocărița, o veche prietenă a festivalului. Parcă mai frumoasă şi elegantă ca oricând, fiind acompaniată cu mult har şi dăruire de orchestra „Dor românesc” dirijată de soţul său, Ştefan Cigu.
Aş vrea ca spre finalul reportajului să fac o mică paranteză pentru a preciza că era, în sfârşit, momentul să o revedem în recital pe Alina Mavrodin; o interpretă talentată, delicată şi entuziastă, inexplicabil de puţin solicitată la ediţiile precedente. În sfârţit, lucrurile au intrat pe un făgaş normal.
Să subliniem apăsat că toate recitalurile au beneficiat de acompaniamentul amintitei formaţii bistriţene, fiind prezentate cu aplomb de Octavian Ursulescu.
Se apropie… Jubileul „Crizantemei de Aur”
…Şi, iată, s-a tras cortina. Ediţia XLVIII a trecut cu bine în istorie, iar aminirile sunt minunate. Scriind aceste rânduri ne-am amintit că „Show-ul trebuie să meargă mai departe”, şi doar la anul nu va fi Jubileul Crizantemei. Această mare sărbătoare a cântului românesc, pe care inimoşii organizatori dâmboviţeni ne-au asigurat că sunt hotărâţi să o pregătească aşa cum se cuvine. Pentru că, nu-i aşa?, romanţele şi crizantemele sunt un alean pentru suflet.
Horia C. Deliu
