Zece personalităţi ale Unirii – Vasile Goldiş, Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Gheorghe Pop de Băseşti, Alexandru Vaida Voevod, Iosif Jumanca, Aurel Lazăr, Elena Pop şi cel căruia îi datorăm singurele fotografii realizate în acea zi de 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza, vor putea fi „întâlniţi” de cei care vor veni la Alba Iulia de Ziua Naţională, şi nu numai, graţie unui nou proiect de reenactment derulat de Muzeul Naţional al Unirii (MNU).
Personajele au fost readuse la viaţă printr-un proiect de reconstituire istorică lansat, miercuri, în Sala Unirii, clădirea care a găzduit şedinţa Marii Adunări Naţionale ce a hotărât în urmă cu 99 de ani Unirea Transilvaniei cu România şi care era cunoscută pe vremea aceea drept Cazina Militară.
„În întâmpinarea Centenarului Unirii, ne propunem reconstituirea, parţială evident, a ceea ce a însemnat ziua de 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia. În încercarea de a crea o imagine cât mai fidelă şi mai coerentă a Adunării naţionale şi a episoadelor din preajma lui 1 Decembrie, vom aduce în prim plan zece personalităţi care şi-au legat puternic biografia de Unirea Transilvaniei cu România”, au menţionat iniţiatorii acestui proiect.
Selectarea personajelor s-a dovedit a fi „un exerciţiu dificil”, la numărul de zece ajungându-se, potrivit acestora, prin adaptarea la resursele proiectului, cât şi în ideea constituirii unei echipe operative de reenactment, care să deservească scopul propus pentru Centenar.
În afară de alegerea lui Goldiş, Pop de Băseşti, Vaida Voevod, Maniu, Hossu şi Cristea, personalităţile cele mai importante de la 1 Decembrie 1918, pentru asigurarea reprezentativităţii acestui grup, iniţiatorii proiectului au decis să-i includă şi pe socialistul Iosif Jumanca şi pe Elena Pop, sora lui Maniu, ca reprezentantă a femeilor. Pentru alegerea lui Aurel Lazăr în detrimentul lui, de exemplu, Ştefan Cicio Pop, a contat raportarea şi la patrimoniul muzeului, care conţine biroul avocatului orădean pe care a fost scrisă Proclamaţia de autodeterminare a românilor din Transilvania, la 12 octombrie 1918. Un alt personaj ales este Samoilă Mârza, supranumit de posteritate „fotograful Unirii”, cel care a surprins în câteva clişee pulsul acelei zile de 1 Decembrie.
„Este un proiect prin care ne-am propus să întâmpinăm Centenarul aşa cum se cuvine. Vrem să vă spunem istoria Centenarului prin aceste personaje”, a afirmat directorul general al MNU, Gabriel Rustoiu.
Intitulat „Ţinutele istoriei VI. Personalităţile Unirii:, proiectul finanţat cu peste 43.000 de lei de către Administraţia Fondului Cultural Naţional, şi-a propus punerea în valoare prin reenactment a zece personalităţi marcante, de prim rang, legate de evenimentul de acum aproape o sută de ani.
„Suntem mândri să le întruchipăm (personajele – n.r.) şi sper să ne putem ridica la nivelul lor, cel puţin prin prezenţa noastră”, a spus şeful Secţiei de Istorie Muzeologie a MNU, Tudor Roşu.
Muzeograful îi dă viaţă în acest proiect lui Vasile Goldiş, cel care a redactat Actul Unirii şi i-a dat citire în şedinţa Adunării Naţionale.
„O să încercăm să dăm viaţă unor mici secvenţe a ceea ce s-a întâmplat aici acum 99 de ani,” a declarat, la rândul său, purtătorul de cuvânt al MNU, Liviu Zgârciu. El îl întruchipează pe Iuliu Hossu. „Eu sunt un personaj care, zic că, mi-am adus contribuţia la actul de la 1 Decembrie 1918. Fac parte dintre puţinele personaje care le puteţi vedea în pozele făcute atunci. Sunt episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, atunci episcop al Gherlei”, a menţionat Liviu Zgârciu.
Un alt muzeograf care îl întruchipează pe Samoilă Mârza, Rareş Diodiu, le-a prezentat elevilor prezenţi miercuri în Sala Unirii contextul în care a reuşit să fotografieze în 1 Decembrie 1918 Marea Adunare Naţională, imortalizată în doar cinci poze.
Trei din cele cinci fotografii înfăţişează scene cu mulţimea de pe Câmpul lui Horea (Platoul Romanilor), iar două cu tribunele oficiale de la care au vorbit episcopul Iuliu Hossu şi Dr. Aurel Vlad. Din păcate, nu există fotografii realizate în fosta Casină, actuala Sală a Unirii, locul unde cei 1.228 de delegaţi au proclamat Unirea Transilvaniei cu România. Neavând ‘credenţional’ (mandat – n.r.), Samoilă Mârza nu ar fi fost lăsat să intre, susţin unii istorici.
Chiar şi într-un număr atât de mic, fotografiile au putut constitui însă un argument al delegaţiei României prezente la Conferinţa de Pace de la Paris din anul 1919 pentru a demonstra caracterul plebiscitar al acestei întruniri.
Anterior prezentării celor zece personaje, cei aflaţi în Sala Unirii au asistat la o demonstraţie a „Gărzii Naţionale de la Alba Iulia”, o altă trupă de reenactori a MNU. Garda întruchipează soldaţi români din Armata Imperiului Austro-Ungar, îmbrăcaţi într-o ţinută din care au fost scoase, ca şi în decembrie 1918, însemnele austro-ungare, înlocuite cu însemne româneşti. Condusă în urmă cu 99 de ani de către colonelul Florian Medrea, Garda Naţională a asigurat siguranţa şi buna desfăşurare a Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, la care au fost prezenţi peste 100.000 de oameni.
Unul dintre copiii prezenţi la lansarea noului proiect al MNU, Bogdan, elev în clasa a X-a la Colegiul „Horea, Cloşca şi Crişan”, s-a arătat impresionat mai ales de demonstraţia militară şi de discursul lui Vasile Goldiş. „Cei prezenţi aici la 1 Decembrie 1918 erau nişte oameni foarte hotărâţi şi care ştiau scopul şi de ce au venit la Alba Iulia”, a opinat acesta.
Daniela Cetean, profesoară de istorie la acelaşi colegiu, a apreciat drept „extraordinară” noua iniţiativă a MNU, chiar cu un an înainte de Centenar. „Este un altfel de lecţie de istorie. Copiii ştiau despre celelalte proiecte (de reconstituire istorică ale MNU – n.r.). Mi se pare extraordinară această iniţiativă chiar cu un an înainte de Centenarul Marii Unirii. ‘Actorii’ au fost nemaipomeniţi, iar pentru copii a fost o lecţie deosebită”, a afirmat cadrul didactic.
Muzeul din Alba Iulia a mai câştigat de-a lungul timpului astfel de proiecte, prin care au fost înfiinţate trupe de legionari romani, războinici daci şi gladiatori, dar şi de întruchipare a unor personaje istorice ca Avram Iancu, Horea, Mihai Vitezul, Regele Ferdinand, Regina Maria etc.
AGERPRES
