Prim-vicepreşedintele PNL, europarlamentarul Rareş Bogdan, îi transmite preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, că în unele zone din România există autonomie de decizie şi afirmă că atunci când se cere ca autonomia să fie funcţională după criteriul etnic există „o problemă”.
„Dragă Hunor, în Transilvania, precum ştii, românii şi maghiarii, românii şi saşii, românii şi toate minorităţile se înţeleg bine, muncesc împreună, se căsătoresc, fac copii, participă împreună la proiecte de dezvoltare, împart aceleaşi birouri, merg împreună în concedii. Cu toţii au un trecut istoric, strămoşi, şi totuşi, găsesc motive să fie fericiţi împreună. Sunt mai fericiţi dacă muncesc cot la cot. Îşi aleg autorităţile, consiliile locale şi judeţene, iar acolo unde primarii şi şefii de CJ au viziune, ingredientul etnic nu are relevanţă. Şi asta deoarece o şosea nu are culoare etnică. Nici un frigider, o linie de tramvai, o fabrică de lapte, un centru de cercetare sau o secţie de chirurgie. Ne operăm de apendicită în limba medicală. În urma alegerilor, rezultă majorităţi. Iar acestea, în anumite localităţi, ne arată că exista, deja, autonomie. Acolo unde secuii sunt majoritari, administraţiile decid, prin vot, cum se dezvoltă localităţile, cum se investesc banii. Cum se numeşte asta dacă nu autonomie de decizie? Clujul, Oradea, Sibiul, Miercurea Ciuc sau Botoşaniul funcţionează după aceleaşi reguli: eficienţa, ridicarea nivelului de trai”, a scris, miercuri, Rareş Bogdan pe Facebook.
El afirmă că „atunci când autonomia se cere a fi funcţională după criteriul etnic, avem o problemă”.
„Dar, dragă Hunor: atunci când autonomia se cere a fi funcţională după criteriul etnic, avem o problemă. Nu cu o minoritate, ci cu intenţia de a înlocui competenţa cu numele din buletin. În istorie, nu neapărat doar a României, opţiunea atitudinii pe criteriul etnic, culoarea pielii, confesiunea religioasă au făcut ravagii. Asta trebuie să iertăm, dar să nu uităm, pentru a nu ajunge iar, Doamne fereşte, la mugurii dezbinării. Ştii şi tu, ştiu şi eu, există încă oameni care nu se pot dezbăra de trecut. Nu sunt de condamnat. Dar trebuie să le explicăm că nu tradiţiile, limba, cultul religios trebuie să fie criteriul dezvoltării comunităţilor, ci dorinţa de a ne iubi. Trebuie să facem pasul de la a ne tolera la a ne iubi, dacă suntem creştini. Azi un om, mâine altul. Ce minunate sunt dansurile ungureşti, tocăniţele, copiii care spun poezii în limba maternă sub steagul României! Ce bune sunt pacea şi înţelegerea, nu ura, discordia, sabotajul!”, a mai scris liberalul.
Rareş Bogdan arată că se poate discuta despre mai multe competenţe la nivel local, despre o distribuire a banilor mai judicioasă, dar subliniază că „criteriul etnic, care poate merge până la sfidarea statului, trebuie să rămână în trecut”.
AGERPRES
