„Promovăm dialogul interetnic, dar, totodată, milităm pentru păstrarea esențelor ce țin de identitatea grupurilor etnice”

Interviu cu Alexandru Andriesei, președintele Asociației „Identitate și Dialog”

 Alexandru Andriesei are 25 de ani și este originar din Sfântu Gheorghe. În urmă cu aproximativ trei ani, pe când era student, a înființat alături de doi prieteni și colegi, Marta Sibianu și Bogdan Știuriuc, Asociația „Identitate și Dialog”.

Aceasta vizează promovarea dialogului constructiv și a relațiilor interetnice, în beneficiul comunităților locale și,  în acest sens,  de la înființarea sa, a derulat diverse acțiuni.

Recent, Asociația a câștigat o finanțare importantă, din partea Ministerului Tineretului și Sportului, în vederea derulării a două proiecte.

Mai multe despre acestea, președintele Asociației, Alexandru Andriesei, ne-a spus în cadrul unui interviu. Tânărul ne-a vorbit și despre activitatea și planurile lui.

 Alexandru, pentru început, te rog să ne spui care este povestea Asociației „Identitate și Dialog”. Cum și când s-a înființat asociația?

• Asociația Identitate și Dialog este o organizație nonguvernamentală înființată în anul 2014, ce are drept principal scop promovarea dialogului interetnic. Asociația a fost înființată de trei tineri studenți, din dorința de a-și aduce aportul în ceea ce privește comunitatea multietnică din această zonă.
• De ce această denumire: „Identitate și dialog”?
• Numele asociației sugerează cele mai importante două elemente pe care trebuie să le avem în vedere atunci când discutăm despre relațiile dintre mai multe grupuri etnice. Grupurile trebuie să colaboreze în vederea dezvoltării durabile, ținând cont de faptul că acestea trebuie să își păstreze identitatea lor. Elementul prin intermediul căruia se poate ajunge la o bună colaborare este dialogul. De aici și denumirea asociației: Asociația „Identitate și Dialog”. Promovăm dialogul interetnic, dar totodată milităm pentru păstrarea esențelor ce țin de identitatea grupurilor etnice.
• De la înființare și până în prezent, ce fel de activități a derulat Asociația?
• Încă de la înființare asociația s-a implicat în proiecte care și-au propus să contribuie la dezvoltarea relațiilor interetnice. Am fost implicați în mai multe proiecte implementate atât în Județul Covasna, cât și în alte județe, precum Bihor, Harghita și chiar și în București. Am fost parteneri în mai multe proiecte dezvoltate de organizații reprezentative ale tinerilor români și maghiari din aceste județe.

Cel mai important proiect implementat de asociația noastră a fost „Atelierele interculturale de comunicare pentru tineret – Identitate și Dialog 2016” – proiect finanțat de către Departamentul pentru Relații Interetnice. În cadrul atelierelor, tineri români și maghiari au luat parte la o serie de activități menite să îi formeze în vederea înțelegerii principalelor aspecte ce țin de tema relațiilor interetnice, dar și a principalelor metode de promovare a dialogului interetnic.

• Am aflat recent că Asociația a fost desemnată câștigătoarea unei finanțări importante, din partea Ministerului Tineretului și Sportului, pentru două proiecte. Te rog să ne spui mai multe despre acestea.
• Încep prin a spune că informaţiile pe care vi le pot oferi acum referitoare la proiect au un caracter orientativ, şi se pot modifica. Nu sunt fixe pentru că nu am semnat contractul de finanţare. Cu mai multe detalii vom veni după semnarea contractelor. În principiu, cele două proiecte sunt un câştig pentru tinerii din judeţul Covasna şi nu numai. Vor fi două proiecte interesante. Deocamdată, doar acestea sunt informaţiile pe care pot să le ofer.

Unul dintre proiecte este intitulat „Formarea tinerilor absolvenți în domeniul antreprenoriatului” și are ca  scop creşterea capacităţii tinerilor absolvenți ai universităților din București, proveniți din județele Covasna, Brașov și Harghita de a integra studiile absolvite cu cerinţele interdisciplinare ale pieţei muncii și provocările antreprenoriatului. Unul dintre obiective constă în dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale pentru număr de 80 de tineri absolventi, proveniti din judetele Covasna, Brașov și Harghita, în sesiuni de lucru de câte 3 zile. Proiectul se va desfăşura în perioada 25 iulie – 7 septembrie 2017. Proiectul va avea două părţi. Prima parte este o campanie de promovare şi informare a tinerilor, iar a doua parte este compusă din două sesiuni de cursuri de formare.  Derularea cursurilor va avea loc în judeţul Covasna. Realizarea înscrierilor pentru cursurile implementate se va face în perioada 5 august – 12 august 2017. – O să revenim cu detalii cu ocazia conferinţei de presă ce va fi realizată înainte de începerea proiectului. Pentru buna derulare a activităților, pentru creșterea încrederii grupului țintă în calitatea serviciilor și în capacitatea organizatorilor de a aborda temele alese în contextul economic actual, proiectul este dezvoltat în parteneriat cu Uniunea Națională a Studenților din România (UNSR). Cel de-al doilea proiect este intitulat             „Elevi consiliați – Viitori excelenți angajați”. Perioada de desfăşurare a proiectului este 21 august – 30 octombrie 2017, iar scopul proiectului este reprezentat de reducerea ratei de abandon universitar. Printre obiective se numără creșterea nivelului de informare într-o perioadă de două săptămâni, a unui număr de 3000 de elevi cu domiciliul în mediul urban şi rural, aflați în clasa a XII-a, de pe raza a trei județe (Covasna, Brașov, Harghita), cu privire la oportunitatea participării pe o perioadă de patru zile, la o sesiune de formare în domeniul orientării în carieră. Un alt obiectiv vizează dezvoltarea abilităților în domeniul orientării în carieră pentru un număr de 108 de elevi, proveniți din mediul rural, în trei dintre județele regiunii Centru (Covasna, Brașov, Harghita), în sesiuni de lucru de câte patru zile. Realizarea înscrierilor pentru cursuri este planificată între 14 septembrie – 01 octombrie 2017, iar derularea sesiunilor de formare în domeniul orientării în carieră, între 12 – 29 octombrie 2017.

• Sunt proiecte foarte interesante!

Ești președintele Asociației. Cum este să deții această funcție?

• Nu consider că dețin o funcție. Asociația a apărut și funcționează ca urmare a efortului tuturor tinerilor care doresc că să aducă un aport în ceea ce privește dezvoltarea comunității, tineri care își alocă o parte din timpul lor pentru a planifica și implementa activități de promovare a dialogului interetnic. Prin urmare, oficial sunt președintele asociației, dar trebuie să spun că sunt doar unul dintre reprezentanții acesteia.
• Cu ce greutăți te confrunți în activitatea ta în cadrul asociației?
• Activitatea într-o organizație nonguvernamentală nu este ușoară. Dacă spun că este greu să obții fonduri pentru proiectele pe care vrei să le derulezi folosesc un clișeu, și nu vreau să fac asta. Cred că acest mediu are provocările sale pe care, dacă vrei să faci ceva, trebuie să le accepți. Fiind la început de drum, a fost un pic mai greu, dar perseverența și învățarea din greșeli și-a spus cuvântul, iar viitorul pare mai bun.
• Dacă știu bine, ești și voluntar în cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice, care funcționează în subordinea Primului-ministru și în coordonarea ministrului delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului. În ce constă activitatea ta?
• Am fost voluntar în cadrul departamentului în perioada noiembrie 2014 – iulie 2015, după care am mai făcut câteva stagii de practică aferente masterelor pe care le-am absolvit de curând.

În principiu, am ajutat la implementarea proiectelor pe care departamentul le-a întreprins în perioada stagiului de voluntariat. De la realizarea ONGFest- ului (Festivalul Naţional al organizaţiilor neguvernamentale din România – n.r.), din anii 2015 – 2016 (proiecte desfășurate în parteneriat cu FDSC – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile), până la proiectul de promovare al dialogului interconfesional de anul trecut, al Departamentului pentru Relații Interetnice.

• În ce alte activități de voluntariat te-ai mai implicat de-a lungul timpului?

În perioada liceului nu am fost atât de implicat în ceea ce privește activitățile de voluntariat. Am început, timid, să fac voluntariat în facultate în cadrul organizației de studenți a facultății. De abia apoi am realizat cât de important este voluntariatul pentru un student și prin urmare, am căutat instituții dispuse să primească voluntari, și care să se plieze pe domeniul meu de interes. Astfel am ajuns la Departamentul pentru Relații Interetnice. Am ajuns acolo înainte să se implementeze deja cunoscutul proiect de internship al Guvernului, la care din păcate nu am reușit să intru, dar pe care îl apreciez ca fiind foarte bun și despre care cred că este o modalitate foarte bună ca tinerii să își pună în valoare cunoștințele dobândite pe parcursul anilor de studiu.

• De ce este important voluntariatul?
• Pe mine voluntariatul m-a ajutat, după cum am spus și anterior, să îmi pun în valoare cunoștințele dobândite pe parcursul anilor de studiu. Totodată, prin intermediul voluntariatului am reușit să îmi creez o imagine mai clară asupra a ceea ce vreau să fac în viitor.

În general, voluntariatul te face mai deschis către nou și mai dinamic, două aspecte pe care le consider esențiale într-o societate aflată în plină schimbare, în care contextul se schimbă de la o zi la alta. Prin urmare, consider că tinerii voluntari sunt mai bine pregătiți pentru viața într-o asemenea societate.

• Ce reprezintă pentru tine voluntariatul?
• Pentru mine, voluntariatul reprezintă ieșirea din zona de confort pe care toți ne-o creăm și în a cărei capcană putem să rămânem toată viața. Alocând câteva ore pe zi unor activități care să te scoată din această zonă de confort, te poți dezvolta într-o manieră foarte bună. Voluntariatul îți deschide noi orizonturi și te scoate din monotonia zilnică.
• Ești din Sfântu Gheorghe, dar studiezi în București. Ce îți place la meleagurile natale?
• Sfântu Gheorghe este, pentru mine, acasă. De fiecare dată când mă întorc aici, îmi dau seama cât de valoroasă este liniștea și cât de valoros este aerul curat al acestei zone. Chiar dacă pentru alții liniștea zonei nu este un lucru atât de bun, după cinci ani petrecuți în București, mi-am dat seama cât de benefică este aceasta. Zbuciumul din București te face la un moment dat să vrei să pleci de acolo.
• Există și ceva ce ai schimba în orașul Sfântu Gheorghe?
• Un singur lucru poate că aș schimba. Aș dezvolta modelul orașului nostru și aș face din acesta un oraș mai mare care să ofere mai multe posibilități oamenilor din această comunitate. Altfel, pentru un oraș de mărimea municipiului Sfântu Gheorghe, cred că are de toate și toate sunt la locul lor.
• Tocmai ai finalizat studiile de masterat din cadrul programului intitulat „Politici de gen și minorități”– al Facultății de Științe Politice – SNSPA. Ce te-a atras spre acest program de studii?
• Societatea umană este în continuă dezvoltare și din ce în ce mai diversă. Acest lucru, corelat cu faptul că relațiile interumane capătă noi valențe, m-a făcut să vreau să înțeleg conceptele și fenomenele din spatele identităților în general și a identăților de gen și a celor etnice, în particular. Odată ce treci printr-un asemenea program de master, înțelegi mai bine dinamica relațiilor de gen și a celor etnice și totodată te raportezi diferit la acestea și la implicațiile pe care ele le au în societate.
• Care a fost disciplina ta preferată?
• Fiecare disciplină a avut un rol important în cadrul formării mele în cadrul acestui domeniu, dar pentru a da un exemplu, cred că cel mai mult mi-au plăcut cursurile de Drepturile omului și valori democratice și cel de Masculinitate și etnicitate. Cel din urmă mi-a sugerat și tema disertației mele din cadrul acestui master, disertație cu titlul „Povești de viață din Sfântu Gheorghe. Rolul etnicității în viața indivizilor”
• Ce planuri ai acum, după finalizarea studiilor?

Acum că am finalizat cele două mastere (Politici de gen și minorități și Managementul proiectelor) sper să reușesc să îmi pun în valoare cunoștințele dobândite, în cadrul unui loc de muncă, unde sper să reușesc să combin expertiza din cele două domenii. Până atunci, încerc să folosesc tot ceea ce am învățat în acești cinci ani de studiu în vederea dezvoltării Asociației „Identitate și Dialog”.

• Ce activități va derula asociația până la finele anului, în afara celor două mari proiecte despre care ne-ai vorbit?
• Până la finalul anului vom avea cel puțin trei mari activități.În primul rând, sunt cele două proiecte finanțate de către Ministerul Tineretului și Sportului care vor începe în perioada următoare și care ne vor ocupa o mare parte din timpul nostru începând de luna aceasta și până în luna octombrie.

Un alt eveniment important pentru asociație și nu numai este evenimentul din data de 28 iulie finanțat de către Consiliul Județean Covasna, cu titlul „Tinerii, turismul și Județul Covasna.” Este un proiect ce își propune să susțină dialogul dintre organizațiile tinerilor din județul Covasna și autoritățile publice locale și județene.

Bineînțeles că pe lângă acestea ne vom implica și în mai multe proiecte realizate în parteneriat cu alte organizații de tineret din țară.

• Dacă ai un mesaj pentru locuitorii județului Covasna, te rog să îl transmiți.
• Am considerat întotdeauna faptul că această comunitate multietnică și caracterizată de un grad mare de diversitate a fost și este un model. Modul în care oamenii respectă și valorifică identitatea individuală a fiecăruia, dar și respectul pe care aceștia îl au față de limba și cultura, tradițiile și obiceiurile fiecăruia, face din această comunitate un model de urmat. Asta în ciuda imaginii negative create în mass-media națională. Dialogul și lipsa de prejudecăți sunt fundamentele unui astfel de model și, prin urmare, consider că trebuie să continuăm să promovăm aceste două elemente în ciuda tuturor impedimentelor.

A consemnat Ana Ciorici Costache