Primul Fond mutual pentru agricultori, înfiinţat anul trecut la Târgu Secuiesc, a fost declarat un eşec. Printre motivele invocate de specialişti se numără frica agricultorilor de necunoscut, dar şi implicarea politică.
În luna septembrie a anului 2013, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, îndemna fermierii să se înscrie într-unul dintre fondurile mutuale care aveau să funcţioneze începând anul 2014, pentru a-şi asigura plantaţiile şi fermele de bolile de carantină, de îngheţ ori de secetă. După ce s-a constituit primul fond mutual din ţară, la Târgu Secuiesc, şi câţiva fermieri au aderat la acesta, fondul „s-a stins” din cauza unor factori atât de natură politică, cât şi de natură informaţională, după cum au explicat specialiştii din domeniu.
„Din păcate, Fondul mutual „Pro Agro” a pornit, dar cum e la noi, tot timpul tergiversări, că nu îi convenea unei sfere politice, că nu-i convenea celeilalte sfere – nu ştiu ce se întâmplă la nivel de Bucureşti – s-a oprit. S-a pornit cu stângul. Teoretic există, dar practic nu este”, a spus Konczei Csaba, directorul Direcţiei pentru Agricultură (D.A.) Covasna.
Chiar dacă este, poate, cea mai bună metodă prin care un fermier îşi poate asigura recolta – 80% dintre fondurile acestuia sunt provenite de la Uniunea Europeană şi doar 20% din contribuţia fermierilor – fondul nu a avut aşa mare succes în rândul agricultorilor covăsneni, asociaţia Pro Agro care se ocupa cu administrarea acestuia, nereuşind să convingă un minimum de 30% dintre fermierii judeţului să adere la acesta.
„Nu s-au înscris atâţia membri cât să aibă reprezentativitate naţională. Trebuie să avem 30% din producătorii agricoli adunaţi într-o confederaţie sau într-o asociaţie profesională, iar Asociaţa Pro Agro nu a putut să adune atâţia membri ca să poată să fie eligibili pentru accesarea fondurilor europene. Era foarte bine dacă se puteau mobiliza de anul trecut, dar tot a intervenit factorul politic (…) şi atunci a eşuat toată acţiunea care era foarte benefică în situaţia anului acestuia, când seceta a făcut pagube destul de mari”, a arătat Mike Luiza, directorul filialei Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Cartof (SCDC) din Târgu Secuiesc.
Potrivit acesteia, anul acesta, din cauza secetei, la SCDC s-a înregistrat o pierdere de 10 tone pe hectar, care ar trebui despăgubită de către Minister, în baza unei Hotărâri de Guvern emise în septembrie a.c. prin care, la nivelul fiecărei prefecturi s-a înfiinţat o comisie judeţeană care să evalueze pagubele.
Această Comisie Judeţeană pentru evaluarea pagubelor cauzate de secetă în agricultură, de pe lângă Instituţia Prefectului judeţului Covasna, a terminat de evaluat toate dosarele depuse la Comisiile Locale, în vederea despăgubirii fermierilor care au suferit pierderi din cauza secetei din această vară, la începutul acestei luni.
Potrivit informaţiilor centralizate de către Indstituţia Prefectului Covasna, valoarea estimată a a pierderii de venit înregistrată în judeţul Covasna, în rândurile producătorilor de cartofi, se ridică la suma de 1.505.624,58 de lei, adică 716.522, 18 lei pentru 122 de hectare afectate, în cazul persoanelor juridice şi 789.102,4 lei pentru 125,59 de hectare, în cazul persoanelor fizice, Întreprinderilor Individuale, Întreprinderilor Familiale şi a Persoanelor Fizice Autorizate. De asemenea, au fost înregistrate pierderi şi la culturile de soia, valoarea fiind, semnificativ mai mică: 6.357 de lei pentru 4 hectare calamitate. Cea mai afectată zonă de secetă este Sânzieni, după cum a explicat subprefectul, principala cauză fiind solul nisipos care nu reţine umezeala.
Întrucât Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu a emis normele de acordare a ajutoarelor, încă nu se ştie când vor fi despăgubiţi fermierii.
Dacă aceştia s-ar fi coagulat într-o formaţiune asociativă, şi ar fi cotizat la Fondul mutual înfiinţat anul trecut, acum s-ar fi aflat în posibilitatea de a primi sprijin în ceea ce priveşte pierderile suferite în urma secetei.
Se încearcă o nouă înfiinţare a unui Fond mutual
Deoarece modelul Fondurilor mutuale funcţionează cu succes în mai multe ţări din Uniunea Europeană, în momentul de faţă se încearcă o nouă înfiinţare a unui nou Fond mutual, la Târgu Secuiesc, din dorinţa de a veni în spirijinul agriculturii covăsnene, potrivit declaraţiilor doamnei director Mike Luiza.
Speranţa specialiştilor este că politicul nu va interveni după interesul propriu, ci va aprecia corect situaţia fermierilor şi a agriculturii din România, oferind avizele necesare înfiinţării Fondului.
„Fondul mutual se înfiinţează din nou, pentru că acesta cu Pro Agro nu a funcţionat; nu a primit acordul Ministerului Agriculturii. Se demarează o nouă organizare a lui la Minister. (…)Este obligatoriu să funcţioneze acest nou Fond mutual, pentru că este păcat să se piardă atâţia bani de la Uniunea Europeană, să nu vină în sprijinul fermierilor. Cofinanţarea noastră, a fermierilor, este de doar 20%, dar pentru asta trebuie să îndeplinim nişte criteria de eligibilitate, iar fără acestea nu putem accesa aceşti bani. Trebuie să avem reprezentativitate, ori din toţi fermierii câţi sunt înregistraţi la APIA, trebuia să fie în Fond măcar 30%, dar nu s-au putut aduna atâţia oameni cu acte doveditoare” a spus Mike Luiza.
Agricultorii trebuie să înţeleagă necesitatea Fondului
Directorul D.A. atrage atenţia asupra importanţei înfiinţării acestui Fond mutual şi aderării la el de către agricultori, explicând faptul că nicio altă formă de despăgubire nu este adaptată agriculturii din România.
. .
„De fapt, nimic altceva nu prevede posibilitatea de despăgubire a fermierilor în caz de calamitate. În funcţie de mărimea fermei şi culturilor, se plăteşte o taxa anuală, şi în caz de nevoie acest Fond despăgueşte membrii acestuia. Nici sistemul de asigurări, nici cel de compensare sau despăgubire, care cât de cât funţionează, nu sunt adaptate agriculturii – asiguratorii nu fac asigurări pe secetă. Nici nu se pot da mereu Hotărâri de Guvern pentru anumite despăgubiri, pentru că este destul de greu procedural. Fondurile mutuale funcţioenază în aproape toate ţările Uniunii Europene, şi sunt sprijinite de către Comisia Europeană de Agricultură, pentru ca fermierii să fie sprijiniţi în caz de calamitate locală, cum ar fi grindina. Pe 25 mai a.c. a bătut o grindină, am evaluat pagubele la peste 10 de hectare. Asta nu poate fi baza unei Hotărâri de Guvern, generală pentru toată ţara. Fermierii care nu au avut asigurări, rămân nedespăgubiţi, deşi au pierdut aproape tot. Fermierii nu vor să dea bani, pentru că deocamdată nu au încredere. Este acelaşi lucru ca în cazul cooperativelor agricole. Încă nu au încredere şi nu au asemenea convingeri”, a conchis Konczei Csaba.
De aceeaşi părere este şi directorul SCDC, care a spus că „orice lucru bun se face greu în România”şi că încă există reticenţă în rândul fermierilor de a plăti anumite sume de bani.
Maricela Dan
