Președinții Consiliilor județene Harghita și Covasna au făcut publice, în cursul zilei de ieri, propunerile pe care le au către Ministerul Mediului în ceea ce privește derogările acordate la vânătoarea de urs, lup și pisică sălbatică în județele Covasna, Harghita, Brașov și Mureș.
. . 
În cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc la Sfântu Gheorghe, președintele Consiliului județean Covasna, Tamas Sandor, și președintele Consiliului județean Harghita, Borboly Csaba, au vorbit despre pericolul pe care îl reprezintă urșii, atât în ceea ce privește siguranța cetățenilor cât și din punct de vedere al daunelor cauzate de aceste animale. Potrivit celor doi, numărul urșilor s-ar fi dublat în ultimii ani iar calculele efectuate de Minister nu ar reflecta realitatea.
„Problema urșilor ne frământă și pe noi. Nu este vorba numai de județele Harghita și Covasna, ne-am consultat cu președintele Consiliului județean Mureș, Peter Ferenc, și cu colegul nostru, președintele Consiliului județean Brașov, Veștea Ioan. Și dânșii sunt de acord cu punctul nostru de vedere.” – a declarat Tamas Sandor.
Zilele trecute, Ministerul Mediului a propus împușcarea a 1691 de animale sălbatice, strict protejate, un număr vizibil mai mare față de cel din anii trecuți. Propunerea a stârnit un val de nemulțumiri din partea mai multor organizații care susțin că derogarea este doar un paravan pentru interesele vânătorești. Potrivit acestora, numărul animalelor este supraestimat, bazat pe cercetări eronate, iar pagubele produse de animale sunt prea mici pentru a susține cota propusă de Minister, eliminarea animalelor ajungând să distrugă un ecosistem unic în Europa. Deși s-a declarat „un iubitor al animalelor”, președintele Consiliului județean Covasna spune că acea cotă de recoltare de circa 45 de exemplare de urși, aprobată anual la nivelul județului Covasna, este mult prea mică și că numărul acestor animale depășește cu mult calculul reieșit în urma recensământului efectuat de către Minister, situație care ar trebui revizuită.
„Aș vrea să punctez că în ceea ce înseamnă protecția animalelor eu sunt „verde”, însă sunt un verde deschis și nu un verde închis. Sunt un iubitor al animalelor, (…) însă cred că cei abilitați trebuie să găsească un echilibru în ceea ce înseamnă protecția animalelor în România și interesul oamenilor care suferă din ce în ce mai mult din cauza atacurilor și din cauza pagubelor produse de vânat, și în special în zona noastră, de urși. În județul Covasna, în ultimii ani de zile, anual s-a dublat numărul atacurilor față de oameni, și al mușcăurilor. Din fericire decese nu am avut, însă atacuri și mușcături am avut. În 2013 am avut un singur caz, în 2014 două cazuri, în 2015 trei cazuri, iar în prima jumătate a anului 2016 deja sunt două cazuri, deci asta înseamnă o dublare în fiecare an a cazurilor de mușcături și atacuri ale urșilor. Pagubele produse de vânat, în special de urși, se dublează de asemenea în fiecare an. Vreau să punctez că nu este vorba de pagubele produse de animalele sălbatice în aria lor naturală, ci vorbesc despre pagubele produse de urși, de animale sălbatice, care intră chiar în locuințe, în grajduri, grădini, livezi, pe teritoriul oamenilor, în comune și în sate. Nu știm ce se va întâmpla la nivel de Minister, însă se zvonește că vor să interzică în totalitate pentru doi ani de zile recoltarea urșilor din țară, ceea ce nu este în regulă. Pentru că în fiecare an, în județul Covasna de pildă, s-a aprobat recoltarea între 40 și 45 de exemplare de urși, ceea ce este destul de puțin dacă privim numărul real al urșilor. Ministerul a comandat și a executat un studiu de recensământ al urșilor, din care reiese că în județul Covasna sunt în total 650 de exemplare, iar în realitate, din experiența și numărătoarea paralelă a specialiștilor din județ, și mai ales a asociaților de vânătoare din județ, există un număr dublu față de ceea ce se scrie la București. Față de 650-700, în județul nostru sunt circa 1300 de exemplare de urși.” – a precizat președintele Consiliului județean Covasna.
Acesta a declarat că vor trimite un raport către Ministerul Mediului, prin care vor solicita recensământul real al urșilor din teritoriu, o abordare diferită în ceea ce privește aprobarea cotelor de recoltare a urșilor, care potrivit lui Tamas Sandor până acum nu a fost una reală, și despăgubirea persoanelor pentru pagubele produse de animalele sălbatice.
„Doamna minstru poate să îmi spună că au fost despăgubiți câțiva oameni, dar eu vorbesc aici în numele procentului de 99% de oameni care nu au fost despăgubiți, pentru că în ultimii 2-3 ani de zile dosare întocmite, și aprobate de altfel de Minister, nu au fost onorate. Știm foarte bine că cei păgubiți sunt chiar pătura cea mai săracă, oamenii de la sat, care au animale la pășunat sau cei care țin animale acasă. Ei sunt cei mai interesați și sunt cei mai nevoiași în ceea ce privește despăgubirea rapidă după aprobarea dosarelor de despăgubire vis-a-vis de pagubele cauzate de vânat.” – a mai menționat Tamas Sandor.
Președintele Consiliului județean Harghita, Borboly Csaba, care de asemenea s-a declarat „un iubitor al animalelor și al naturii” a menționat că viața oamenilor din județul Harghita este zilnic pusă în pericol de urși. Acesta spune că oamenilor le este teamă să mai iasă din case și că situația va scăpa de sub control dacă nu se vor lua măsuri: „Atragem atenția publicului în privința unui pericol iminent care trebuie să fie tratat serios și nu cu soluții din „mânecă”. Din păcate se vede că viața oamenilor, cel puțin în județul Harghita, este pusă zilnic în pericol. Pentru a evita confuziile aș sublinia că iubesc animalele, iubesc natura, dar trebuie să găsim o soluție de mijloc, o soluție rațională. Acești mari carnivor nu pot fi tratați ca niște căței sau pisoi, pentru că în județul Harghita se dublează de la an la an atacurile asupra persoanelor. (…) În 2011 au fost 5 cazuri în care oameni, copii, au fost atacați, iar în 2013 s-a ajuns la 7 astfel de cazuri. În 2014-2015 au fost 14 cazuri, iar acum deja suntem la 12 cazuri de oameni atacați, și din păcate sunt și copii de 10 ani printre aceștia. Problema este că nu se tratează ca un pericol pentru viața omenească, se vorbește numai despre daune care trebuiesc plătite.”
Acesta mai spune că problema principală este aceea că nici legislația internațională și nici cea română nu vorbesc despre despăgubiri atunci când vine vorba de deces sau de traumele suferite de oameni în urma atacurilor urșilor, și că aceasta ar fi una dintre propunerile pe care intenționează să le înainteze Ministerului. Totodată, Borboly a ridicat și problema implantării CIP-urilor, la fel ca în cazul altor animale, în vederea stabilirii exacte a numărului acestora.
„Anual se dublează atacurile asupra persoanelor, deja suntem în situația în care după ora 18:00, la țară, oamenii nu își mai lasă copiii afară. În județul Harghita este un pericol iminent, oamenii își culeg recoltele numai în prezența vânătorilor. Acum o lună, la Ditrău, șase urși au atacat oameni în lanurile de porumb, printre care și un tânăr întreprinzător, care a fost rănit aproape mortal. Aceste cazuri nu sunt luate în serios și nu sunt luate în calcul. Nu este în interesul nimănui să schimbe habitatul urșilor, dar este dovedit științific că unui urs îi trebuie 1000 de hectare de teren. Dacă anual populația crește și se dublează în câțiva ani, atunci (…) aceste specii vor veni și vor trăi între noi. Sistemul este foarte prost conceput. Asociațiile de vânători trăiesc din beneficiile speciilor mari de urși pentru că pentru urșii mari se plătește între 5000 și 15.000 de euro. (…) Uniunea Europeană plătește prin Ministerul Mediului pentru urs, lup și pisică sălbatică, dar pentru porc mistreț, căprioare, iepuri și restul animalelor sălbatice nu se plătește. (…) Dacă speciile de masculi mari sunt vânate, echilibrul natural nu are de cine să fie susținut, de aceea ajungem în situația în care deja ursoaicele nu mai au doar un pui sau doi, ci trei, iar echilibrul natural nu este susținut. Numărul speciilor crește și numerotarea lor nu se face științific. Dacă am pus CIP-uri câinilor, sau cailor, de ce nu se poate și pentru cele 6000 de exemplare despre care se spune că sunt în România? În realitate eu cred că numărul lor este mult mai mare. Ar trebui să calculăm corect numărul speciilor și atunci am putea raporta corect și către Uniunea Europeană, conform realității. De exemplu, în județul Harghita se spune că sunt 1350 de exemplare de urs brun, dar în realitate sunt de cel puțin două ori mai mult.” – a declarat Borboly Csaba.
Președintele Consiliului județean Harghita este de părere că printre asociațiile și ONG–urile care militează pentru protecția animalelor se numără persoane care ar avea „interese nelegitime”.
„Sunt oameni care au interese proprii, interese nelegitime, pentru că nu au fost aleși de nimeni, nu sunt controlați de nimeni, dar au sute de milioane de euro la îndemână. Dacă ne uităm la fondurile europene, la Programul Operațional Sectorial mediu, putem vedea ce sume enorme s-au cheltuit în ultimii 5-6 ani, și în viitor se va cheltui foarte mult. Sunt specialiști care iubesc natura și cu oameni în ea, dar mai este și cealaltă categorie, pe care nu îi interesează că acolo trăiesc și oameni și copii. Viața oamului este în pericol. Cred că acești oameni lucrează numai pentru bani, bani care se câștigă foarte ușor. Acești specialiști au salarii de mii de euro lunar din bani europeni. ONG-uri se pot înregistra și cu trei oameni, cu o mie de lei, și foarte ușor îți poți pune eticheta de mare protector al naturii. Asta este problema, că acești oameni au susținere în mass-media (…) și de aceea foarte mulți politicieni slabi de inimă iau decizii care pot dăuna mult.” – a mai spus Borbely Csaba.
Acesta este de părere că, raportat la numărul total de exemplare de urși din județul Harghita, cota de recoltare propusă de Minister ar trebui să fie dublă: „Dacă spunem că sunt 6000 de urși în România, din care 1350 sunt din Harghita, atunci cel puțin 100 ar trebui să fie numărul propus pentru sacrificare, și nu 50 cum este acum. Nici acolo nu a calculat corect Ministerul. Ar trebui să mărească numărul acestora măcar la 97. Noi am propus și niște modificări legislative care în primul rând trebuie să prevadă și vătămările corporale, pentru că momentan, dacă un om este ucis de urs, sau rămâne cu handicap, pierde o mână sau un picior, în sistemul nostru de asigurări de sănătate nu sunt prevăzute despăgubiri. Nu este în niciun fel abordată problematica vătămărilor corporale, de aceea noi susținem că trebuie prevăzute aceste lucruri, și totodată, în privința daunelor am venit cu mai multe propuneri. (…) Cum este în județul Harghita, la fel este și în Covasna, în Brașov și în Mureș, pentru că aceste patru județe sunt afectate cel mai grav. Mă bucur că deja am reușit să facem niște pași pentru a proteja oamenii din județele noastre.”
Întrebați de ce nu iau în calcul și măsura relocării acestor urși, în detrimentul sacrificării unui număr atât de mare, președinții Consiliilor jedețene Covasna și Harghita au spus:
Tamas Sandor: – „Nu depinde de noi, depinde de Minister. Politic nu avem nicio influență, acum, la Minister și la Guvern. În perioada în care domnul Korodi Attila era ministru, acesta a avut un pachet întreg pentru rezolvarea situației, astfel încât să fie bine și pentru cetățeni și pentru animale, și pentru gospodari. De pildă, foarte multe probleme sunt rezolvate în particular. (…) Problema noastră este că nu există o viziune foarte clară și nu există o proiectare cu studii de impact în ceea ce înseamnă rezolvarea problemelor în totalitate.”
Borboly Csaba: – „Acum câteva zile am avut un eveniment la Gheorgheni, unde a participat și directorul general al Gărzii Forestiere de la Brașov, care a zis că momentan cel puțin în județul Harghita nu există nici o palmă de teren care să nu fi fost deja reîmpădurită. Ce a fost în anii ‘90, „rănile naturii” de atunci, deja sunt replantate. Pentru ca bolile să nu se transmită către puieți, conform legii, doi ani de zile trebuie lăsată o zonă tăiată și abia după doi ani trebuie să fie plantați puieții. În județul Harghita momentan nu există un teren care să fi ieșit din perioada aceasta de doi ani și să nu fie reîmpădurit, chiar dacă a fost tăiat. Pădurea trebuie tăiată, după 100 de ani bradul trebuie tăiat pentru că altfel devine bolnav și îmbolnăvește tot în jurul lui, de aceea sunt aceste planuri de 10 ani. Nu este o problemă că s-a terminat pădurea, ci că sunt atât de multe exemplare de urs încât nu mai ajunge. Pădurea este cam aceeași cât a fost și înainte, și cum am zis, 1000 de hectare este teritoriul unui urs, iar dacă la fiecare doi ani se nasc trei urși și pentru un fond forestier se sacrifică doi, se poate observa creșeterea numărului lor.”
Ioana Ardeleanu
