Ședința ordinară a Consiliului Județean de ieri a debutat cu discuții legate de hotarârea definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Braşov privind înlăturarea steagului secuiesc, steagul unguresc şi a steagului secuiesc al judeţului din sala de sedinţă. Acestea erau aşezate pe o masă, ca urmare a punerii în executare a sentinţei definitive a Curţii de Apel Braşov, de către preşedintele Consiliului Judeţean, Tamas Sandor, care este şi liderul UDMR Covasna. Practic, pentru a evita să plătească o amendă pentru nerespectarea hotarârii judecătoreşti, preşedintele CJ s-a conformat şi a înlăturat steagurile secuiești şi cel unguresc din sala mare de şedinţă.
Instanța a respins recent recursul preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna şi Consiliului Judeţean Covasna și a admis cererea Asociației Civice pentru Demnitate în Europa (ADEC), condusă de Dan Tănasă în calitate de președinte.
În sentința Curții de Apel Braşov se menționează că instanța: „Admite cererea formulată de reclamanta Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC), împotriva pârâţilor preşedintele Consiliului Judeţean Covasna şi Consiliul Judeţean Covasna. Respinge cererea formulată de reclamantă împotriva pârâtului Instituţia Prefectului – Judeţul Covasna, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesual pasivă. Obligă pârâţii preşedintele Consiliului Judeţean Covasna şi Consiliul Judeţean Covasna să înlăture din sala de şedinţă comună a Consiliului Judeţean Covasna şi a Instituţiei Prefectului – judeţul Covasna, aflată în Palatul administrativ al judeţului Covasna, a drapelului Ungariei, a steagului albastru (deschis) – auriu al Consiliului Naţional Secuiesc, precum şi a aşa – zisului steag şi fanion albastru (închis) – auriu al judeţului Covasna.”
Practic președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, lider al organizației UDMR din Covasna, a fost obligat să respecte legislația în vigoare în privința arborării unor steaguri și drapele în incinta unor clădiri publice ale statului. Steagurile din incinta Consiliului Judeţean au fost arborate ilegal, minorităţile naţionale având dreptul, conform legii, să-şi afişeze însemnele proprii doar la manifestările lor specifice, nu cu caracter permanent.
În cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean de ieri, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna şi-a arătat nemulţumirea faţă de această decizie a magistraţilor braşoveni, invocând faptul că nu înţelege de ce steaguri ale altor comunităţi, regiuni diferite din România se pot arbora, iar cel secuiesc este interzis. El susţine că, chiar în faţa Curţii de Apel este arborat steagul judeţului Braşov.
„ De ce acolo e voie să aibă steag local şi noi nu putem? Nouă ni se pare normal ca o comunitate care reprezintă 73% în acest judeţ să aibă dreptul la simbolul ei specific. Cât de sus ar sări Dan Tănasă şi ai lui dacă eu aş propune să fie aici ISU Ţinutul Secuiesc? Vrei nu vrei, Ținutul e o regiune istorică, există. Îndepărtarea forţată a steagurilor este o măsură împotriva noastră şi împotriva unităţilor administrativ-teritoriale din Ţinutul Secuiesc, pentru că numai judeţul Covasna, judeţul Harghita şi oraşele noastre nu au voie să arboreze steagul secuiesc, pentru că suntem mai galbeni la faţă, cred ei. Acest sistem cu dublă măsură din partea autorităţilor centrale s-a infiltrat şi in justiţie”, a declarat Tamas Sandor.
Acesta a invocat faptul că drapelul unguresc şi drapelul secuiesc au reprezentat un cadou din partea preşedintelui Partidul Civic Maghiar (PCM) de Covasna, deputatul Terza-József Kulcsár, în anul 2016, împreună cu cel german, american şi israelian, şi i se pare absurd că doar steagurile secuiești sunt interzise, iar celelalte 3 pot rămâne în sala de sedinţă. Tamas Sandor consideră că „din punct de vedere juridic, nu există nicio diferenţă între drapelul american şi cel maghiar”.
Potrivit Agerpres, la acea vreme, Prefectura Covasna a adus la cunoştinţa Consiliului Judeţean că steagurile nerecunoscute legal, cum este şi cel secuiesc, nu pot fi arborate pe clădirile publice ori în incintele acestora, lucru confirmat şi de o serie de sentinţe judecătoreşti rămase definitive, prin urmare a cerut înlăturarea acestora.
Terza-József Kulcsár a spus atunci când a donat steagurile că doreşte, cu aceste drapele, să atragă atenţia asupra faptului că, mai demult, diversitatea etnică a României a fost consolidată şi de germani şi evrei. În 1918, germanii au format o comunitate de aproximativ 800.000 de persoane, iar astăzi, numărul acestora a scăzut la 30.000. Membrii comunităţii evreieşti din România – aproape 150.000 de persoane – au fost, în anii comunismului, „înlăturaţi şi vânduţi de către statul român, în cadrul unei acţiuni de tip trafic de
fiinţe umane modern”. Acesta a adăugat că soarta pe care au avut-o
în România germanii şi evreii reprezintă o pierdere inestimabilă
pentru România, astfel că este o datorie morală să le aducem un
omagiu respectuos acestor minorităţi care ne-au fost conlocuitoare.
Drapelul Statelor Unite ale Americii a fost donat, de către politicianul maghiar, în semn de recunoaştere şi încredere faţă de cel mai important partener strategic al României.
Cu privire la acestă nouă izbândă în instanță, președintele ADEC, Dan Tănasă, a declarat: „Legea a fost aplicată. Am impus din nou respectarea legislaţiei în faţa unor persoane duşmănoase, promotoare ale urii faţă de români şi faţă de România. Voi continua să acţionez pentru apărarea legii şi a Constituţiei României. UDMR şi-a bătut joc de simbolurile pe care le considera respectabile, transformându-le în simple feţe de masă. Un secui adevărat nu face asta.”
Larisa AXINIA
