Respingerea în Parlament a guvernului propus de Adrian Veștea prelungește criza politică din România și amplifică incertitudinile într-un moment dificil pentru economie, marcat de deficit bugetar ridicat și inflație. Presa internațională avertizează că eșecul formării unui nou executiv poate adânci instabilitatea politică și poate deschide calea către alegeri anticipate, scrie The Associated Press.

Luni seara, parlamentarii români au respins noul guvern propus de premierul desemnat Adrian Veștea, care sperase să pună capăt crizei politice prelungite din țară. Votul din Parlament a eșuat – cu 189 de voturi pentru și 23 împotrivă – iar mai mult de jumătate dintre parlamentari s-au abținut. Pentru adoptare erau necesare cel puțin 233 de voturi. Rezultatul adâncește o criză politică ce dura de luni de zile și care a început în luna mai, când un vot de neîncredere a răsturnat guvernul anterior.

Două propuneri eșuate

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că l-a desemnat pe Veștea, membru de lungă durată al Partidului Național Liberal (PNL), pentru a încerca să formeze un guvern pe baza experienței sale administrative anterioare. Veștea a fost a doua nominalizare a lui Dan pentru funcția de prim-ministru, după ce candidatul său anterior, Eugen Tomac, nu a reușit să prezinte un cabinet în termen de 10 zile, explică AP.

Veștea a înaintat duminică Parlamentului programul său de guvernare și lista miniștrilor. Însă Nicușor Dan nu a consultat PNL-ul lui Veștea înainte de a-l nominaliza. Cabinetul propus de Veștea a fost susținut de cel mai mare partid din Parlament, Partidul Social-Democrat (PSD), însă propriul său partid a refuzat să-l susțină, explică AP.

Grindeanu l-a felicitat pe Veștea

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, le-a spus jurnaliștilor înainte de încheierea votului că partidul său probabil nu va susține un guvern minoritar și l-a felicitat pe Veștea pentru că „a acceptat să intre în această luptă”.

Cristian Andrei, consultant politic din București, afirmă că votul favorizează în mare măsură AUR, demonstrând că „partidele principale sunt incapabile să guverneze”. El prevede că criza politică se va prelungi. „Ne așteaptă un drum anevoios în căutarea unei majorități, deoarece partidele pro-occidentale se află într-un conflict perpetuu”, a declarat el pentru The Associated Press. „Instabilitatea și populismul câștigă din nou. Încrederea în politica mainstream este din nou victima”, a punctat analistul.

Președintele Dan va trebui acum să desemneze un alt candidat pentru funcția de prim-ministru. Dacă următorul prim-ministru desemnat nu reușește să formeze un guvern, acest lucru ar putea declanșa alegeri anticipate. Următoarele alegeri generale sunt programate abia în 2028.

România are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE și o inflație galopantă. Când coaliția a venit la putere în iunie 2025, a făcut din reducerea deficitului bugetar o prioritate, amintește AP în încheierea materialului său.

Luni de turbulențe politice

AGENȚIA FRANCE-PRESSE (AFP) relatează, la rândul său, că Parlamentul României l-a respins luni pe politicianul liberal Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru desemnat, aceasta fiind „o nouă surpriză politică după luni de turbulențe în această țară membră a UE și NATO, situată la granița cu Ucraina”, notează agenția franceză de știri, care prezintă contextul în care au loc aceste evoluții politice:

Desemnat de președinte, Veștea avea nevoie de 233 de voturi din ambele camere ale parlamentului pentru a forma un guvern, dar a obținut doar 189, conform rezultatelor oficiale ale votului. Unii deputați au părăsit sala înainte de începerea votului, după o zi de dezbateri privind componența cabinetului propus de Veștea.

La începutul lunii mai, guvernul prim-ministrului liberal Ilie Bolojan a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură susținută de centru-stânga și extrema-dreapta.

După ce primul nou prim-ministru desemnat s-a retras, președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat pe Veștea, un liberal în vârstă de 52 de ani, pe 14 iunie, pentru a forma următorul guvern.

Veștea este un fost primar și lider al administrației regionale, care a ocupat și funcția de ministru al dezvoltării naționale.

El declarase anterior că va negocia cu „partidele politice democratice pro-occidentale” din parlament, în speranța de a găsi o majoritate de guvernare. În perioada premergătoare votului de luni, el a purtat, de asemenea, discuții cu AUR, cel mai mare partid de extremă dreaptă din țară, critic față de UE.

După înfrângerea sa, el a arătat cu degetul spre AUR, care deține 90 de locuri în parlament. „Am conștiința curată. Mi-am făcut datoria”, a declarat el reporterilor. „Cele 47 de zile fără guvern ne costă scump în fonduri europene, încredere și timp pe care nu le vom mai recupera”, a adăugat el într-o postare pe Facebook. „Rămân convins că responsabilitatea ar trebui să primeze în fața calculelor politice”, a adăugat Veștea.

Dan a exclus în repetate rânduri formarea unui guvern care să includă forțele de extremă dreaptă aflate în ascensiune.

Dan a fost ales președinte în urma unui scrutin reprogramat, în mai 2025, după anularea controversată a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, pe fondul acuzațiilor de interferență rusă, reamintește AFP.

AUR a declarat într-un comunicat la începutul acestei luni, când Veștea a fost numit prim-ministru desemnat, că nominalizarea sa „nu face decât să agraveze criza actuală” și a solicitat organizarea de alegeri anticipate.

Guvernul de coaliție al lui Bolojan, care a preluat puterea în iunie 2025, a adoptat măsuri de austeritate nepopulare, inclusiv majorarea impozitelor, pentru a combate un deficit bugetar care devenise cel mai mare din Uniunea Europeană.

https://ziare.com/

Sursa foto: Hepta

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail