Astăzi, 7 ianuarie, este praznicul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, eveniment religios ce marchează încheierea frumoaselor Sărbători de Iarnă.
Creştinii venerează acest ilustru personaj, considerat unul dintre cei mai însemnaţi sfinţi. Prin urmare are mai multe date de pomenire, pe lângă 7 ianuarie figurând 24 iunie, când se cinsteşte Naşterea sa, iar pe 29 august se comemorează Tăierea Capului.
Prenumele de Ion sau Ioan este foarte răspândit în ţara noastră, având corespondente în majoritatea idiomurilor internaţionale. Semnificaţia numelui biblic însemnând „Acela de care Dumnezeu are milă”.
Ioan Botezatorul s-a născut în Cetatea Orini, din Iudeea, într-o casă respectabilă. Mama sa, Elisabeta, provenea din seminţia lui Aaron, iar capul familiei era Marele preot Zaharia, o figură legendară pentru acele locuri şi vremuri.
Naşterea Proorocului Ioan s-a petrecut doar cu şase luni înaintea venirii pe lume a lui Iisus Hristos. Se spune că fericitul eveniment de a avea un fiu la o vârstă înaintată, i-a fost vestit părintelui Zaharia de către Îngerul Gavriil. Numai că această veste i-a părut incredibilă, iar drept pedeapsă divină bătrânul prelat şi-a pierdut graiul. A rămas mut până i-a venit pe lume urmaşul şi i-a dat numele de Ioan.
În clipa aceea lui Zaharia i s-a dezlegat în mod miraculos limba şi a reînceput să vorbească, binecuvântându-l pe Dumnezeu. Toţi cunoscuţii, vecinii, credincioşii au rămas uimiţi de o asemenea întâmplare, cum nu se mai pomenise.
După ce a crescut în casa părintească, tânărul Ioan a plecat în pustie, mânat de o chemare lăuntrică, ducând o viaţă ascetică. La un moment dat a primit Porunca Dumnezeiască de a predica, artând celor din jur adevărata-i vocaţie.
Datei de 7 ianuarie i se mai spune în popor şi Sântion. O zi în care potrivit tradiţiei din vechime trebuie să lăsăm supărările la o parte şi ne bucurăm de viaţă.
În unele sate şi cătune româneşti gospodarii care purtau acest prenume legau odinioară un brăduţ la poartă, dând de veste că aşteaptă oaspeţi. Soseau nu doar rude, cunoscuţi, vecini, ci şi trecători, cu toţii fiind poftiţi să intre în casă şi să guste bucate alese şi să bea un pahar de rachiu şi de vin.
Pe vremuri flăcăii care se numeau Ion ieşeau pe uliţă îmbrăcaţi în straie populare, primind felicitările cunoscuţilor. Cei mai bogaţi dintre sărbătoriţi îşi împodobeau carul cu covoare şi crengi de brad, înhămau boii ori caii pe care puneau betele şi scoarţe colorate, şi porneau într-o procesiune prin localitate.
Întregul alai mergea la râu şi acolo Ionii erau stropiţi simbolic, fiind „botezaţi” şi purificaţi de toate relele. După aceea urma momentul cel mai aşteptat, cei prezenţi fiind invitaţi acasă la protagonişti pentru a chefui. În felul acesta obştea rurală se bucura de Sărbătoarea Sf. Ioan Botezătorul, sperând să aibă parte de un an îmbelşugat, să fie sănătoşi şi feriţi de duhurile rele.
Ioan Botezătorul este considerat şi patronul copiilor, al nou-născuţilor. Se spune că îi scuteşte pe cei mici de nenorociri şi-i fereşte să nu moară nebotezaţi.
Urări pentru numeroşii sărbătoriţi de astăzi!
Praznicul de Sfântul Ion oferă la circa două milioane de români prilejul de a-şi cinsti prenumele. Aproape în fiecare familie există cel puţin un sărbătorit cu acest nobil apelativ, dacă nu, măcar sunt amici, colegi, cunoscuţi, vecini, pe care se cuvine să-i felicităm călduros.
Cei mai mulţi sărbătoriţi sunt bărbaţii, ce numără circa 1,4 milioane de suflete. Pe lângă Ioan şi Ion există numeroase derivate, ca Ionuţ, Nelu, Ionel, Jenică. Să un omitem nici variantele feminine precum Ioana, Ionela, Oana, Nela, Janina, Jana etc.
Ne face plăcere să le urăm concetăţenilor ce poartă acest străvechi nume de botez multă sănătate, fericire şi mult noroc în viaţă.La mulţi ani fericiţi!
Horia C. Deliu
