În fiecare an, Ziua Poliţiei Române, sărbătorită în data de 25 martie, oferă un bun prilej de cinstire a activităţii poliţiştilor și a muncii rodnice depuse de înaintașii lor, informații consemnate, în principal, în izvoarele documentare create și păstrate în arhiva instituţiei.
După cum este cunoscut, în toate statele democratice, în conformitate cu prevederile legislației naționale, în instituţia Poliției își desfășoară activitatea o importantă categorie de funcţionari publici cu statut special, care slujesc binele comunitar şi interesele tuturor cetăţenilor ţării.
În acelaşi timp, Ziua Poliției ne oferă posibilitatea de a rememora contribuția acesteia, ca parte din sistemul instituţiilor de bază ale societăţii.
Alături şi împreună cu celelalte structuri ale statului de drept, Poliţiei îi revine misiunea onorantă de a veghea la apărarea ordinii constituţionale, de la valorile şi simbolurile naţionale, la liniştea şi respectarea drepturilor fiecărui cetăţean al ţării.
În funcţie de priorităţile fiecărei perioade istorice, impuse de regimurile politice aflate la putere, de-a lungul anilor, au avut loc reorganizări şi adaptări continue ale instituţiilor statului, inclusiv, ale Ministerului de Interne. Dar, indiferent de amploarea și durata acestora, Poliţia a avut, întotdeauna, ca principale atribuţii, apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi menţinerea ordinii publice.
În judeţul Covasna, atât Poliţia, cât şi Jandarmeria moştenesc o tradiţie remarcabilă. Continuând activitatea de dinainte de 1918, adaptată la legislația și realitățile Statului român, alături de celelalte instituţii şi autorităţi publice, Poliţia din judeţul Covasna şi-a adus contribuţia, mai întâi, la unificarea administrativă deplină a Statului român, fiind implicată activ în viaţa cetăţii.
Parte integrantă a istoriei acestor meleaguri, istoria Poliţiei covăsnene a cunoscut momente tumultoase şi, uneori, dramatice, cauzate de perioada războiului, de schimbările teritoriale de după septembrie 1940 (adoptarea Dictatului de la Viena) şi de cele care au urmat, după instaurarea regimului comunist ( Regiunea Autonomă Maghiară).
Răsfoind filele documentelor, am surprins câteva fragmente din activitatea Poliţiei covăsnene, aşa cum apar ele în memoria arhivelor, pe care le prezentăm, de Ziua Poliţiei Române, ca un prinos de cinstire, adus polițiștilor covăsneni, de ieri și de astăzi.
Mai întâi, precizăm faptul că, în perioada interbelică, în fostul județ Treiscaune (azi, jud. Covasna), Poliția a funcționat doar în orașele Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc (în timpul regimului austro-ungar, au mai funcționat ca orașe-târguri și localitățile Brețcu și Ilieni).
Fondurile arhivistice „Poliţia oraşului Sf. Gheorghe” şi „Poliţia oraşului Tg. Secuiesc”, aflate în păstrare la Arhivele Naționale Covasna, conţin documente, din perioada interbelică, referitoare la diverse aspecte ale vieţii publice-culturale, sociale, economice din cele două localităţi, dintre care menţionăm: rapoarte de activitate ale poliţiilor locale, situaţii statistice lunare, trimestriale şi anuale privind infracţiunile comise în raza de activitate, note informative, mandate de urmărire, autorizaţii de funcţionare a unor societăţi comerciale, reclamaţii ale cetăţenilor, starea de spirit a populaţiei şi atitudinea ei faţă de anumite evenimente ale vieţii publice ş.a.
În forme şi modalităţi diverse, în documentele menţionate, găsim informaţii despre: spectacolele prezentate, filmele rulate şi conferinţele de popularizare ţinute, pentru desfăşurarea cărora era necesară atunci aprobarea Poliţiei locale; tipărirea ordonanţelor, circularelor şi a altor acte normative de interes local adoptate de Prefectura judeţului Treiscaune şi de către Primăria Sf. Gheorghe; activitatea asociaţiilor, pregătirea premilitară, apărarea pasivă şi alte „probleme mărunte”; certificatele eliberate pensionarilor, prin care se confirmă că aceştia „sunt în viaţă şi nu ocupă nici o funcţie de stat”; chitanţe privind achitarea taxelor, pentru prelungirea orelor de închidere a localurilor de noapte etc.
Din agenda activităţilor desfăşurate de către poliţiile din Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc, am mai reţinut: Poliţia elibera „biletele de identitate” şi paşapoarte necesare călătoriilor în străinătate, permise de circulaţie pentru automobile, motociclete, dar şi pentru biciclete şi ţinea evidenţa proprietarilor acestor mijloace de transport şi a căruţelor şi trăsurilor, care desfăşurau activitate comercială.
În mediul urban, poliţiile locale, iar în mediul rural, posturile de jandarmi, atunci când era cazul, întocmeau buletine de eveniment, în care erau prezentate şi descrise, succint, evenimentele produse într-o localitate. Periodic, se executau razii, pe teritoriul oraşelor şi în pieţele publice. Bancnotele şi monezile considerate a fi false erau trimise la Bucureşti, în vederea expertizării. Poliţia elibera permisele de portarmă şi revolver şi, de asemenea, confisca armele deţinute ilegal.
În realizarea atribuţiilor ce-i reveneau prin lege, Poliţia colabora şi desfăşura activităţi comune cu următoarele autorităţi publice:Comenduirea garnizoanei şi Jandarmeria locală; Parchetul de pe lângă Tribunalul judeţului Trei Scaune; organele silvice, Camera de comerţ, Casa Cercuală, în aplicarea de sechestre pe baza Legii de urmărire şi percepere a finanţelor statului; cu Banca şi Oficiul poştal, în asigurarea transportului unor sume mari de bani; din anul 1932, cu Garda financiară, după înfiinţarea acestei instituţii ș.a.
În forme specifice, care purtau amprenta perioadei respective, exista şi atunci o preocupare pentru imaginea publică a instituţiei şi relaţia cu publicul. În 1931, prin „jurnalul Consiliului de Miniştri 533/14 mai, s-a stabilit pentru toate autorităţile statului următorul program de lucru cu publicul; zilnic, între orele 7 şi 12 jumătate, iar lunea, marţea şi vinerea, după amiază, de la 15-18. Existau preocupări pentru cunoaşterea comportamentului poliţiştilor, în familie și socoetate.. Se făceau „verificări asupra sincerităţii şi ataşamentului faţă de instituţie. La cererea personalului din subordine şi a cetăţenilor judeţului, conducerea Poliţiei locale elibera certificate de moralitate, documente necesare, spre exemplu, pentru eliberarea paşapoartelor. În 1936, prin „Biroul de presă”, comunicarea cu publicul încă se făcea „prin bătăi de tobă sau alte mijloace sonore”.
Într-un proces-verbal de inspecţie, făcută la sediul Comisariatului de Poliţie Tg. Secuiesc, din 14 martie 1935, se consemnează: „Ţinuta personalului bună şi corespunzătoare atât din punct de vedere al moralităţii cât şi al îmbrăcămitei; localul comisariatului corespunzător şi în perfectă stare de curăţenie. Procedând la inspectarea lucrărilor şi birourilor, sunt menţionate 27 de registre cu evidenţa principalelor activităţi, printre care: crime şi delicte, mandate de arestare, obiecte găsite, controlul străinilor, permiselor de portarmă, registrul de înscriere a prostituatelor cu «142 de poziţii» ş.a. Se menţiona lipsa de personal la serviciul de investigaţii şi judiciar, precum şi faptul că «reclamaţiuni din partea personalului şi a publicului nu sunt».”
Din studiul buletinelor de evenimente, se pot face analize despre starea de infracţionalitate, frecvenţa şi natura faptelor antisociale. Cele mai frecvente erau furturile, tâlhăriile, altercaţiile cu violenţă, săvârşite, de regulă, la cârciumi sau din cauza „unei fete pe care o iubeau doi tineri între care exista o mare duşmănie”, dar şi accidente de muncă, provocare de incendii, sinucideri, pruncucideri, crime, braconaj ş.a.
Din cele prezentate, rezultă că documentele de arhivă create de instituţia Poliţiei din judeţul Covasna permit reconstituirea unor dimensiuni ale istoriei locale, ale vieţii cotidiene, precum și mentalităţile colective, comportamentele deviante, într-un cuvânt viaţa socială, cu luminile şi umbrele sale.
Activitatea Dumneavoastră, a polițiștilor covăsneni, azi, este importantă pentru liniștea și siguranța cetățenilor județului, dar și pentru racordarea societăţii româneşti la exigenţele Uniunii Europene, iar, mâine, se va constitui şi în teme de cercetare pentru cei care vor studia istoria acestei perioade de început de secol şi mileniu.
În buna tradiție românească, vă urăm „CASĂ DE PIATRĂ!”, în noul sediul al Inspectoratului Județean de Poliție Covasna. Aducem calde mulțumiri și sincere felicitări tuturor instituțiilor și personalităților, care au contribuit la finalizarea acestui important edificiu public, în rândul cărora se află și societatea civilă românească, din județul Covasna.
În memoria poliţiştilor covăsneni de ieri şi întru cinstirea faptelor celor de azi, de Ziua Poliţie Române, transmitem omagiul cercetătorilor istoriei locale, de la cel mai tânăr polițist, la conducerea Inspectoratului Județean de Poliție Covasna, împreună cu urările de sănătate și spor în toate. La mulţi ani!
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU
Sursa foto: IPJ Covasna
