Anul 2014 devine cel de-al 42 –lea an în care se organizează, negreşit, festivalul Ciobănaşul. Se poate spune că este cel mai longeviv festival din judeţ sau poate chiar din ţară. Acest eveniment a devenit deja un simbol pentru zona Întorsurii Buzăului. De-a lungul vremii, festivalul a luat amploare şi a devenit o parte importantă a Zilelor Oraşului Întorsura Buzăului. Sunt peste 17 ani de când Costică Oltean, directorul Casei de Cultură din Întorsura Buzăului, se ocupă de organizarea evenimentului. Acesta, deşi cuprins de febra pregătirilor, ne-a răspuns la toate întrebările pe care le-am avut în legătură cu evenimentul din perioada 5 – 7 septembrie.
Povestiţi-ne pe scurt istoricul festivalului „Ciobănaşul”.
Din ce cunosc eu de la cei care au fost înaintea mea la Casa de Cultură, festivalul „Ciobănaşul” a fost la început doar o serbare câmpenească. Aceasta era sărbătorită atunci când coborau oile din munte. Se alegea acest moment pentru că organizatorii doreau să ofere posibilitatea chiar şi ciobanilor din munte să fie prezenţi la eveniment împreună cu soţiile şi copiii lor şi alături de toţi oamenii din zona Buzaielor. La început cântau doar câteva formaţii din zonă, dar în timp festivalul a luat amploare. An de an, atât eu, cât şi cei care au fost înainte mea, am încercat să facem câte ceva în plus. Pe de-o parte, am vrut să păstrăm tradiţia şi pe de altă parte, am vrut să fie cât mai bogat, atât ca spectacol, dar şi ca organizare.
„Ciobănaşul” a devenit un loc de întâlnire pentru oamenii atât din zona Buzaielor, dar şi din alte judeţe.
Ce înseamnă organizarea Zilelor oraşului Întorsura Buzăului?
Casa de Cultură a fost întotdeauna ajutată foarte mult de Primărie. Astfel că, împreună cu angajaţii Primăriei, am încercat să venim cu ceva nou prin intermediul programului de Zilele Oraşului. Cu toate acestea am respectat ziua de duminică, respectiv cea a festivalului Ciobănaşul, dar şi data în care se organizează evenimentul, adică primul week-end din luna septembrie. Aşadar, în afară de ziua dedicată strict folclorului, am vrut ca vinerea şi sâmbăta să includem şi alte activităţi. Anul acesta avem activităţi sportive, simpozionul „Ţara Buzaielor în inima pământului românesc”, recitaluri de muzică uşoară, discotecă în aer liber şi altele.
Definiţi în câteva cuvinte esenţa festivalului „Ciobănaşul”.
Ciobănaşul este, în esenţă, păstrarea portului, a jocului şi a cântecului popular. Cred că aşa aş vedea definiţia festivalului în câteva cuvinte.
Dar esenţa Zilelor Întorsurii care este?
Sărbătorim Zilele oraşului pentru a ne apropia de Întorsura Buzăului. Sunt zilele oraşului nostru, zile în care trebuie să lăsăm la o parte orice alt lucru şi toate grijile cotidiene şi să încercăm să revenim la tradiţie şi la, aş spune eu, o stare de bine alături de alţi oameni din comunitatea noastră.
Cum alegeţi artiştii care participă la Zilele oraşului?
Nu prea îi alegem. Am încercat, în primul rând, să scoatem în scenă toate trupele, formaţiile şi soliştii din zonă. Sunt oamenii noştri, copiii noştri. Din acest motiv am invitat, în special la „Ciobănaşul”, toate formaţiile care există în zona Buzaielor şi de care am ştiut. În ceea ce privește invitaţii din afară, din judeţele limitrofe, am încercat să aducem câteva formaţii şi un ansamblu profesionist. Acesta din urmă este plătit şi trebuie să presteze undeva la patru ore de program. Astfel că, de la ora 12 până la ora 16 vor ieşi în scenă formaţiile noastre. Chiar am făcut un calcul şi vor evolua în scenă circa 260 de artişti amatori. După ora 16 va intra în scenă ansamblul profesionist cu cele şase capete de afiş. Programul artistic se va încheia pe la ora 20 – 21. Ca în fiecare an, după ce se termină spectacolul de la scenă, va urma un program de dans pentru toate vârstele.
Cum vedeţi Zilele oraşului Întorsura Buzăului, respectiv festivalul „Ciobănaşul”, peste 10 ani?
Eu aş vrea să fiu optimist. La vremea respectivă, cu siguranţă, nu voi mai fi responsabil de organizarea acestui festival. În fiecare an am fost pe punctul de a renunţa. Au fost foarte multe influenţe care au încercat să mă determine să plec, însă nu am cedat. Nu am vrut să plec. Am atâţia ani de când organizez acest festival. Nu ştiu dacă a fost bine sau a fost rău, dar am făcut tot ce s-a putut pentru ca acest festival să nu se întrerupă, ca acest festival să fie cât mai bine pregătit. Eu vreau să fiu optimist şi să spun că nimeni nu s-a născut învăţat. Oricine va veni după mine aici va face treabă şi va fi sprijinit de către Primărie, Consiliul Local, Consiliul Judeţean şi Centrul de Cultură Covasna. Peste 10 ani, dacă voi mai trăi, vreau să mă duc şi eu la acest festival, să stau liniştit şi să mă bucur şi eu de munca altora.
Din perspectiva dumneavoastră de organizator, cum vedeţi că se raportează spectatorii întorsureni la eveniment?
Vreau să vă spun că în fiecare an a crescut numărul spectatorilor, fapt care mă bucură extraordinar de mult. Acest lucru mă determină să fac orice îmi stă în putinţă pentru a pregăti cât mai bine festivalul. Ar fi loc de mai bine întotdeauna, dar acel „mai bine” se poate face doar cu foarte mulţi bani. Cetăţenii oraşului nostru trebuie să înţeleagă faptul că autorităţile nu pot investi prea multe fonduri în acest eveniment, în condiţiile în care bani sunt necesari la lucrări, precum cele de asfaltare, spre exemplu.
Ce înseamnă pentru dumneavoastră oraşul Întorsura Buzăului?
Este locul unde m-am născut. Este locul la care ţin foarte mult. Am avut multe oferte de a pleca din oraş şi de a lucra peste hotare, dar nu am făcut-o. Îndrăgesc foarte mult locul natal, îndrăgesc foarte mult Întorsura Buzăului.
Vreţi să transmiteţi ceva locuitorilor din Întorsura Buzăului?
Aştept localnicii oraşului Întorsura Buzăului să fie alături de noi pentru a ne bucura împreună de Zilele oraşului şi de a 42 – a ediţie a festivalului folcloric, Ciobănaşul.
Zilele oraşului Întorsura Buzăului sunt organizate de Casa de Cultură din Întorsura Buzăului, în parteneriat cu Primăria, Consiliul Local din localitate şi Asociaţia „Cununa Carpaţilor”.
Iulia Drăghici – Taraş
