Autorităţile covăsnene au inventariat în această vară peste 100 de baraje şi vizuini făcute de castori de-a lungul cursurilor de apă din judeţ şi caută soluţii pentru a limita pagubele produse de aceste animale protejate de lege.
Castorii au fost aduşi în judeţul Covasna în urmă cu aproape 20 ani din Germania, printr-un program de repopulare cu această specie dispărută din zonă în jurul anului 1870, dar s-au înmulţit foarte mult şi provoacă pagube însemnate, întrucât construiesc baraje de-a lungul cursurilor de apă şi sapă tunele în digurile de apărare contra inundaţiilor, punând în pericol rezistenţa acestora.
„Primii care au fost aduşi au avut cip, erau urmăriţi, dar s-au înmulţit foarte, foarte mult (…) Am avut în urmă cu câţiva ani un caz la Covasna, unde, efectiv, au trecut dincolo de dig, deci gaura pe care şi-au făcut-o pentru habitat a ajuns în partea cealaltă a digului. Acolo am fost nevoiţi să astupăm pentru că era pericol major. Sunt nişte constructori de baraje deosebiţi. Sălciile care sunt pe malul apei efectiv le taie de jos, le rod cu dinţii, le retează, după care le cară în apă şi le aşază sub anumite forme (…) La baraje nu am umblat, pentru că dacă am umbla înseamnă că le stricăm habitatul şi sunt animale protejate de lege”, a declarat directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Covasna, Ioan Ilaş.
Potrivit inginerului-şef Laszlo Sandor, din cadrul SGA Covasna, Ministerul Mediului a solicitat inventarierea castorilor din toate bazinele hidrografice şi lucrează la un set de măsuri pentru a asigura o bună convieţuire între oameni şi aceste animale.
„S-au identificat peste 100 de locaţii în judeţ, puncte cu baraje sau cu vizuini de castori active (…) Acţiunea a luat amploare naţională, s-a solicitat de către Ministerul Mediului o inventariere pe toate bazinele hidrografice (…), deci s-au identificat, s-au trimis locaţiile, au fost preluate de către minister (…) Am am înţeles că se lucrează, împreună cu ong şi cu cei de la Arii Protejate, la un set de măsuri pentru coexistenţa oamenilor cu castorii (…) E greu de găsit o soluţie. După părerea mea, cea mai bună soluţie ar fi, în primul rând, să se delimiteze arealele, să vedem unde efectele rele ale castorilor sunt în limite suportabile pentru populaţia din jur şi în acele zone să se amenajeze diferite lucrări, de pildă baraje. Se pot face baraje dinainte, cu descărcătoare, pentru ca ei să nu mai facă, deci să nu mai înalţe oriunde şi oricând vor. Le-am putea amenaja aşa încât să fie aproape ca nişte case la cheie. Nu e sigur că o să le şi populeze, dar se pot încerca diverse metode (…) Sunt zone unde avem, de pildă, digurile şi mai ales acolo unde digurile apără localităţile, acolo părerea mea e că singura soluţie este îndepărtarea castorilor” , a spus Laszlo Sandor.
Oana Mălina Negrea/ AGERPRES
