Patricia Medeșan, originară din Sfântu Gheorghe, a fost desemnată șefa de promoție a Facultății de Inginerie Medicală din cadrul Universității „Politehnica” București, media cu care tânăra a absolvit fiind 9,84.
„A fost o supriză și pentru mine, deoarece obținerea titlului de șefă de promoție nu a fost un obiectiv pe care mi l-am fixat în decursul acestor ani.” – spune Patricia. O surpriză a fost și pentru familia ei, care a aflat vestea privind obținerea titlului, chiar în cadrul festivității de absolvire.
De-a lungul anilor de studenție, Patricia a participat la conferințe, dar și la concursuri în domeniul ingineriei medicale, fiind și premiată, deseori. A studiat cu drag, cu dăruire, punând suflet, așa cum a pus, de altfel, în tot ceea ce a făcut:
„Atâta timp cât descoperi pasiunea în munca pe care o întreprinzi, totul capătă un alt sens!” – mărturisește Patricia.
Acum, ea se pregătește să plece în Marea Britanie, acolo unde a fost admisă la un program de masterat, în cadrul Universității din Sheffield, la programul de studiu „Biomateriale și Medicină Regenerativă”.
Despre activitatea sa și despre rezultatele din anii de studenție, despre planurile și pasiunile sale, Patricia ne-a spus mai multe în cadrul unui interviu.
- Felicitări, Patricia! Ai fost desemnată șefa de promoție a Facultății de Inginerie Medicală din cadrul Universității „Politehnica” București. Ce medie ai obținut?
– Mulțumesc, Ana, pentru apreciere! Da, a fost o supriză și pentru mine, deoarece obținerea titlului de șefă de promoție nu a fost un obiectiv pe care mi l-am fixat în decursul acestor ani. Am absolvit cu media 9,84.
- Ce ai simțit la decernarea acestui titlu?
– Festivitatea de absolvire, în sine, a fost un eveniment foarte frumos. Universitatea „Politehnica” din București are tradiția de a reuni toate cele 15 facultăți constituente în această zi specială. Momentul în care doamna președinte Ecaterina Andronescu mi-a înmânat diploma și eșarfa a fost unic, încărcat cu emoții. Mai mult decât atât, nu împărtășisem această veste familiei mele, am vrut să îi pun în fața faptului împlinit. Prin urmare, emoțiile mele au fost mult amplificate atunci când le-am văzut reacția.
– Cum au fost anii de studiu? Ce au însemnat aceștia pentru tine?
– Studenția reprezintă perioada cea mai frumoasă din viața unui om și este, fără îndoială, un catalizator în dezvoltarea noastră personală și profesională. Anii de studiu au fost presărați cu multă muncă, dar și cu numeroase amintiri frumoase. Pentru mine studenția a însemnat găsirea echilibrului între studiu, hobby-uri, cercetare, prieteni, familie și orele de somn. Recunosc că mai am mult de lucrat la capitolul odihnă J).
- Care este „rețeta” succesului?
- Nu știu dacă există o „rețetă” a succesului. Consider că atâta timp cât descoperi pasiunea în munca pe care o întreprinzi, totul capătă un alt sens. Dacă facem ceva din pasiune, devenim totodată mai implicați, mai responsabili și nu simțim că depunem vreun efort pentru a finaliza ceea ce ne-am propus. Cred că raspunsul la întrebarea ta este PASIUNEA!
– În ce activități, proiecte, te-ai implicat, în perioada facultății?
– Am avut onoarea ca de-a lungul celor patru ani de studiu să lucrez alături de câțiva profesori de-ai mei. Începând din anul II, am activat ca voluntar în Departamentul de Bioresurse și Știința Polimerilor, unde, sub îndrumarea a doi profesori am dezvoltat un material cu potențiale aplicații în ingineria țesutului osos. Din fericire, acest studiu a condus la publicarea unui articol într-o revistă internațională de specialitate. De asemenea, din anul III am început să lucrez și în Departamentul de Știința și Ingineria Materialelor Oxidice și Nanomaterialelor, department în cadrul căruia mi-am realizat și Lucrarea de Diplomă. Pe lângă proiectul final, am realizat două studii cu care am participat la concursuri studențești, unde am fost și premiată.
Am participat și la numeroase conferințe ce au avut ca obiectiv central ingineria medicală, însă una dintre cele mai frumoase experințe trăite în perioada studenției a fost „MOBILE II- Winter School”. Universitatea „Politehnica” din București a realizat un parteneriat cu Universitatea din Reykjavik, prin care un număr de studenți români, respectiv islandezi, au beneficiat de o săptămână de studiu în Islanda, în cadrul domeniului biomedical. Cred că este o oportunitate unică și mă bucur nespus pentru șansa acordată. Pe lângă cunoștințele pe care le-am dobândit, am avut plăcerea de a interacționa cu studenți străini și de a vedea unele dintre minunățiile naturii, printre care marele geysir și aurora boreală.
- Ce ne poți spune despre traseul tău educațional, până la momentul absolvirii facultății?
– Studiile preuniversitare le-am efectuat în Sfântu Gheorghe, orașul în care m-am născut. Am început ca învățăcel la Liceul de artă „Plugor Sandor”, în clasa a VIII-a am fost elevă la Școala Gimnazială „Varadi Jozsef”, iar studiile liceale le-am efectuat la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, profilul matematică-informatică. După absolvirea liceului, am început studiile la Facultatea de Relații Internaționale și Studii Europene din cadrul Universității din București, din dorința de a urma o carieră în diplomație. La scurt timp, am realizat că nu aceasta este vocația mea, așa că după primul an am renunțat și am aplicat la Facultatea de Inginerie Medicală. Nu regret nicio clipă această decizie; mi-a schimbat viața.
„Consider că atâta timp cât ni se oferă șansa de a studia în străinătate, trebuie să profităm de ea din plin!”
- De ce ai ales ingineria medicală?
- Am ales această facultate deoarece am avut mereu o atracție către domeniul medical. Încă din fragedă copilărie răsfoiam enciclopedii despre corpul uman și vizionam diverse documentare. M-a ajutat, de asemenea, și înclinația către domeniul științelor exacte, pe care am fructificat-o în liceu. Până în vara anului 2013 nu am știut de existența acestui domeniu; am aflat întâmplător. Din curiozitate, am început să mă documentez și am realizat că este ceea ce îmi doresc să fac cu adevărat.
- În familia ta sunt persoane care lucrează în acest domeniu sau într-un domeniu conex?
– Niciun membru din familia mea nu are vreo legătură cu acest domeniu și nici cu unul adiacent, însă mama și-a dorit dintotdeauna să devin medic, până la descoperirea acestei arii de studiu. Odată cu aceasta, m-a susținut necondiționat.
- Acum, că ai finalizat cu brio facultatea, ce vei face? Știu că ai aplicat pentru o bursă de studiu în străinătate. Despre ce bursă este vorba, pentru ce program de masterat?
– Așa cum ai precizat și tu, doresc să-mi continui studiile. Voi urma un program de masterat și ulterior, de ce nu, și unul de doctorat. În luna mai am fost acceptată la programul de masterat Biomaterials and Regenerative Medicine (Biomateriale și Medicină Regenerativă – n.r.), din cadrul Universității din Sheffield, Marea Britanie. De asemenea, am aplicat și pentru bursa în valoare de 10.000 de lire ce viza toți aplicanții la programele de masterat de la această universitate.
- Ce ai simțit când ai aflat că te numeri printre câștigătorii bursei?
- Îți mărturisesc că a fost un șoc! Nu m-am aștepat nicio secundă că voi fi aleasă drept una dintre beneficiarii acestei burse. Eram în laborator împreună cu As. Univ. Drd. Ing. Ionela Neacșu, domnișoara care m-a îndrumat pe tot parcursul elaborării proiectului de diplomă, când am primit un e-mail de la University of Sheffield cu titlul „Scholarship”. Bineînțeles că am citit doar primele cuvinte din mesaj (pe restu’ le-a citit Ionela), fiindcă nu puteam să mă concentrez de emoție. Am plâns în hohote! Este tot ce îmi amintesc. J).
- De ce îți dorești să studiezi în afara țării și de ce ai ales această univesitate- University of Sheffield?
– Consider că atâta timp cât ni se oferă șansa de a studia în străinătate, trebuie să profităm de ea din plin! Este o experiență care va contribui semnificativ la evoluția noastră ca oameni și viitori specialiști în domeniul pe care am ales să îl studiem. Acesta este unul dintre motivele pentru care am ales să aplic pentru programul de masterat la University of Sheffield. Un alt motiv pentru care îmi doresc să studiez în afara țării este oportunitatea de a cunoaște studenți care au crescut și s-au dezvoltat într-o cultură diferită de cea în care am evoluat noi. Am ales această universitate deoarece dispune de un program de masterat care mă atrage cu adevărat și care, cred eu, mă va ajuta să mă dezvolt în cadrul domeniului pe care l-am ales: biomateriale și medicină regenerativă.
- În ce a constat procesul de aplicare în programul de burse?
- Aplicația pentru bursă a constat în redactarea unui eseu care să răspundă la trei întrebări impuse de comisia de evaluare:
- Motivarea alegerii de a aplica pentru un program de masterat la această universitate;
- Beneficiile pe care le poate aduce această bursă experienței mele studențești;
- Exprimarea clară a viitoarelor ambiții legate de programul de masterat pentru care am aplicat și modul în care contribuția mea ar aduce beneficii altor persoane.
Însă, acest eseu nu a fost unicul criteriu de evaluare. S-a ținut cont atât de foaia matricolă, cât și de scrisorile de recomandare redactate de profesori. Documentele din urmă au fost, de asemenea, esențiale și pentru admiterea la acest program de masterat.
- Ți s-a părut dificil acest proces?
- Nu pot spune că a fost dificil. Cred că ar fi mai potrivit să îl numesc „solicitant”. A fost nevoie să mă încadrez într-un număr limitat de cuvinte și am vrut să fiu cât mai eficientă. Însă m-am bucurat de tot sprijinul Alexandrei, consilierul EDMUNDO (EDMUNDO este un serviciu ce aparține de Grupul „EDUCATIVA” și oferă tinerilor români informații, consiliere și asistență pentru admiterea la instituții de învățământ superior din Europa, SUA și Canada – n.r.), care m-a sfătuit cum să abordez această aplicație.
- Au fost mulți aplicanți?
- Din păcate, acest detaliu nu am de unde să îl știu. Tot ce îți pot spune este că această bursă s-a adresat tuturor aplicanților la programele de masterat din această universitate, peste 300 la număr. Dintre toți aplicanții, au fost aleși 100. Sunt singurele informații pe care le am J.
- Ce pași mai trebuie făcuți pentru a pleca la studii în Marea Britanie?
- Promovarea unui examen (care îmi dă palpitații zi de zi) și…bagajele!
- Cât timp vei studia la University of Sheffield?
- Pentru început, un an, până la finalizarea masteratului. Nu mi-am făcut planuri pentru următorii ani. Vreau să urmez și un program de doctorat, însă nu sunt decisă în privința universității, și nici a țării. Există posibilitatea să optez pentru „acasă”, de ce nu.
- Când ar urma să pleci?
- Cursurile încep în 25 septembrie. Însă m-am gândit că aș avea nevoie de aproximativ două săptămâni pentru a mă acomoda cu orașul și pentru a găsi un loc în care să stau pe durata acestui an de studiu. În principiu, ar trebui să plec în prima jumătate a lunii septembrie.
- Care sunt cele mai importante lucruri, elemente pe care le vei lua cu tine în suflet și în bagaj?
- Nu m-am gândit niciodată la așa ceva…când avem de făcut bagaje, luăm în calcul, de regulă, cele trebuincioase: haine, încălțăminte, cosmetice, ș.a. Nu vor lipsi, cu siguranță, următoarele: cartea preferată, câteva poze și obiecte/suveniruri foarte dragi mie. În suflet luăm tot bagajul de sentimente acumulate până în prezent. Bineînțeles, la loc de cinste se vor afla familia, prietenii și cele mai frumoase amintiri de până acum.
- Ce dorești să faci după finalizarea studiilor? Ce profesie îți dorești să urmezi? În România sau în Marea Britanie?
- Nu mă voi opri aici, asta este cert. Vreau să îmi continui studiile în domeniul ingineriei medicale. Bineînțeles, îmi doresc să profesez în cadrul aceluiași domeniu în care am ales să mă specializez, dar nu am optat pentru o țară anume. Indiferent ce voi face practic, mi-ar plăcea să cochetez și cu cercetarea.
Pasiune pentru artă…
- Știu că ai înclinație și către artă. Ce ne poți spune despre pasiunea ta pentru balet și muzică? Ai studiat atât baletul, cât și muzica.
- Da, în copilărie și adolescență am studiat atât muzica, cât și baletul. Mama a fost cea care a descoperit că am înclinație către domeniul artistic, așa că m-a îndrumat către o școală cu acest specific. Nu am renunțat de tot la aceste pasiuni; ele sunt încă parte din viața mea și reprezintă primul refugiu atunci când vreau să mă relaxez. Dacă vreau să mă deconectez de la activități zilnice și solicitante, dau drumul la muzică, dansez și cânt. Este cea mai bună terapie!
- Cât timp și cu cine te-ai pregătit în aceste domenii?
- Am fost elevă la Liceul de Artă „Plugor Sandor”, unde timp de șapte ani am studiat pianul sub îndrumarea doamnei profesor Monica Opra. De asemenea, tot aici, doamna Gizella Benko mi-a fost profesoară de balet. După ce am finalizat gimnaziul, Gizi neni m-a îndrumat în arta baletului pentru încă doi ani, acumulând, în final, zece ani de studiu.
- Ai fructificat și după aceea, aceste talente? Cum?
- Din păcate, nu am mai avut posibilitatea de a fructifica aceste talente. În clasa a noua, am optat să studiez la un liceu teoretic, la profilul real matematică-informatică. Nu pot spune că am renunțat de tot la a mai cânta sau dansa, însă momentan nu sunt o prioritate, ci o pasiune. Încă am pianina acasă la care obișnuiesc să cânt de câte ori îmi vizitez familia, uneori merg cu prietenii la karaoke. Am chiar și pointele pe care le mai încalț uneori, de dragul vremurilor de demult.
- Care este cea mai frumoasă amintire pe care o ai pe scenă?
- Nu există, din punctul meu de vedere, cea mai frumoasă amintire atunci când vorbim despre o scenă. Fiecare reprezentație este unică, și niciodată nu simțim la fel. Dar cel mai plăcut sentiment este acela de a te afla pe aceeași scenă cu prietenii dragi sufletului tău și de a vă bucura împreună de spectacolul pe care îl realizați! Sunt momente de neprețuit pe care le voi păstra în suflet pentru totdeauna. Pe această cale, vreau să le mulțumesc tuturor prietenilor care au împărțit scena cu mine; nu sunt mulți, dar sunt nenumărați!
- În final, te rog, dacă ai un mesaj pentru cititorii ziarului „Mesagerul de Covasna”, covăsneni și nu numai, să îl transmiți.
- Vreau să le mulțumesc tuturor covăsnenilor pentru toate realizările de până acum! Orașul nostru este schimbat totalmente, atât din punct de vedere estetic, cât și din punct de vedere spiritual. În orașul nostru au crecut, au fost educați și școliți numeroși OAMENI recunoscuți acum la nivel național, poate chiar internațional. De asemenea, mă bucură enorm să văd tineri din orașul nostru care sunt remarcați și valorificați pentru potențialul lor. Nu pot decât să fiu MÂNDRĂ pentru faptul că sunt o „sfânt-gheorgheancă”!
- Îți mulțumesc și te felicit pentru tot ce ai realizat!
- Îți mulțumesc, Ana, pentru toate gândurile frumoase!
A consemnat Ana Ciorici Costache
