Interviu cu Hoos Hanna-Denise, tânără covăsneancă distinsã cu nivelul de „Aur” în cadrul programului „The Duke of Edinburgh’s International Award (DofE)”
Hoos Hanna se numără printre tinerii implicați în programul „The Duke of Edinburgh’s International Award”, unul dintre cele mai complexe programe de dezvoltare personală, creat şi lansat în Marea Britanică în 1956, de Alteța Sa Regală Ducele de Edinburg.
Programul se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 24 ani și își propune să ajute la desăvârșirea fizică, psihică și morală a acestora.
„DoFe” este non-competitiv, plăcut, voluntar şi un program echilibrat care necesită un efort susţinut de-a lungul parcurgerii sale, fiind structurat pe trei nivele de dificultate: „Bronz”, pentru tinerii peste 14 ani, necesitând implicarea minim șase luni în activități; „Argint” – pentru tinerii peste 15 ani, necesitând implicarea în activități pe o perioadă de minim 12 luni; și „Aur”, pentru tinerii peste 16 ani, necesitând implicarea în activități, pe o perioadă de minim 18 luni. Fiecare dintre nivele cuprinde patru secțiuni ce trebuie parcurse: voluntariat; abilități personale; activități fizice; aventură, plus un „proiect rezidențial”- secțiune adițională doar pentru participanții la nivelul de „Aur”. Printre finaliștii distinși cu „Aur” se numără și Hoos Hanna, tânără violonistă din județul Covasna. Spune că ales ca și prin acest program, să împletească două mari pasiuni: cea pentru muzică – vioară și cea pentru aviație.
Săptămâna trecută, în data de 2 noiembrie, a avut loc la București sărbătorirea a primilor patru ani de la fondarea Programului The Duke of Edinburgh’s International Award – în Romania, aflată sub patronajul regal al Principesei Moștenitoare Margareta. La festivitatea organizată în acest scop, au participat și tineri, care au parcurs programul, îndeplinind rigorile nivelului de bronz, argint și aur. Hanna, care s-a numărat printre ei, a vorbit despre experiența acumulată prin parcurgerea nivelului de „Aur” și a încântat publicul cu un program artistic.
Despre festivitate, dar și despre participarea la programul „The Duke of Edinburgh’s International Award (DofE)” și despre cele două mari pasiuni ale ei: vioara și aviația, Hanna ne-a spus mai multe, ieri, în cadrul unui interviu.
Dragă Hanna, cum și când ai ajuns să te implici în programul „DoFe”?
Era o după- amiază însorită de toamnă când, cu tot entuziasmul mă pregăteam să pășesc alături de dragă mea vioară, pe scena proiectului care inspiră o nouă generație, Gala Națională a Societăţii Civile şi Tinere. Aveam doar 18 ani, iar evenimentul mi-a adus o nouă oportunitate: am avut bucuria să o cunosc pe prietena, dar şi liderul meu, Mihaela Mariș, care mi-a adus în prim -plan o nouă provocare personală – programul „The Duke of Edinburgh’s International Award (DofE)”.
Odată ce am păşit în lumea studenţiei, am decis să încep o nouă „călătorie” în dezvoltare, alegând „nivelul de Aur” al programului „DoFe” şi fiind încurajată şi susţinută de liderul meu.
„Prin Award, am avut privilegiul să creadă cineva în mine, să îmi dea aripi, să zbor, ca şi eu, la rândul meu, să întorc societăţii ceea ce am primit.”
Ce înseamnă acest program pentru tine și cum crezi că te va ajuta, în viitor?
Datorită faptului că am găsit oameni care au crezut în mine, mi s-a reconfirmat că am valoare pe care o pot oferi oamenilor, în diverse proiecte culturale. Fiind acceptată în program aşa cum sunt, am reuşit să mă exprim prin pasiunile mele: vioara şi aviaţia. Prin intermediul muzicii am ajuns mult mai uşor la sufletele oamenilor, iar aviaţia m-a făcut să îmi asum riscuri şi să îmi depăşesc limitele care trec de cer. Acest program a însemnat pentru mine o nouă poartă de încredere, arătându-mi că atunci când cineva crede în tine, înţelegi că în tine este mai mult potenţial decât îţi imaginezi. Prin Award, am avut privilegiul să creadă cineva în mine, să îmi dea aripi, să zbor, ca şi eu, la rândul meu, să întorc societăţii ceea ce am primit.
Ce activități ai derulat tu în cadrul programului?
Din multitudinea de proiecte, vă prezint câteva dintre ele, precum experienţele pe munte, proiecte de voluntariat, activitatea fizică şi proiectul rezidenţial.
Pe parcursul expediţiilor am avut parte de noi provocări, depăşite cu ajutorul mentorilor şi al grupei. Înfruntând dificultatea traseelor, am ajuns să ne dezvoltăm un spirit de unitate şi coeziune în echipă. După zile de mers şi peisaje grozave, ultima noapte şi ultima dimineaţă împreună, ne-au umplut sufletul de frumos printr-un apus şi un răsărit, care te înălţa pe stânca spre Dumnezeu.
Dincolo de minunăţiile naturii, am căpătat forţe noi pentru a păşi din nou pe cărările vieţii. Aşadar, proiectul de voluntariat în care am activat, „SWT Erasmus”, mi-a oferit oportunitatea de a cunoaşte oameni din multe ţări, de a lega noi prietenii, de a -mi dezvolta competenţele de limba germană şi engleză şi de a doborî bariere interculturale. Ca şi activitate fizică, am ales înotul, să îmi depăşesc limitele, am ales să fac 30 de ture de bazin, fără oprire.
Proiectul rezidenţial, susţinut în Israel, alături de alţi patru tineri, a fost o nouă provocare şi o deschidere către o altă lume. Experienţa aceasta nu doar că m-a mobilizat, dar m-a ridicat din toate punctele de vedere, atât sufleteşte, personal cât şi multicultural. Am cunoscut oameni grozavi, am creat prietenii de suflet, oameni care mi-au influenţat viaţa şi care m-au mobilizat, fiind deschişi faţă de noi şi mereu acolo pentru noi, şi pot zice că ţinta a fost atinsă. Activităţile care au avut loc acolo mi-au reamintit lucruri ale vieţii pe care trebuie să le ai în vedere, și chiar dacă nu am putut vorbi în limba ebraică, activităţile mi-au oferit libertatea şi fericirea să pot alina suflete prin intermediul viorii.
Te numeri printre tinerii distinși cu „Aur”. Ce înseamnă acest lucru? Pentru tine programul s-a încheiat?
Am finalizat nivelul de „Aur” în acest an, iar ceremonia de premiere va avea loc anul viitor, la Casa Regală, alături de Principesa Margareta a României.
Ce sfat le-ai da celor care ar dori să facă parte din comunitatea „DoFe”?
Pe orice tânăr care caută să îşi dezvolte anumite abilităţi şi iubeste noile provocări, îl îndemn să se înscrie în programul Award.
Săptămâna trecută a avut loc aniversarea a patru ani de la înființarea programului în România și ai participat la eveniment. Ce a însemnat acest eveniment pentru tine?
Cu ocazia acestui eveniment, m-am simţit onorată să pot vorbi despre experienţa mea în Award, la nivelul de „Aur” şi să pot transmite din prea plinul inimii mele, prin intermediul viorii, dragostea mea pentru Dumnezeu şi pentru oameni. La eveniment au participat Principesa Moştenitoare şi Principele Radu, ambasadorul Marii Britanii în România, Excelenţa Sa, dl. Paul Brummell, însoţit de doamna Brummell, a domnului Shajjad Rizvi, preşedintele Programului <<The Duke of Edinburgh’s Internaţional Award România>>, membri ai fundaţiei, sponsori şi susţinători ai programului, precum şi un mare număr de tineri, care au parcurs programul, îndeplinind rigorile nivelului de bronz, argint şi aur.
Aș dori să ne oprim puțin asupra pasiunii tale pentru muzică, despre care am mai discutat și într-un alt interviu, cu ani în urmă. Reamintește-ne, te rog, când și cum ți-ai descoperit această pasiune! Cine ți-au fost mentori, de-a lungul timpului?
La vârsta de opt ani am început să păşesc pe drumul muzicii, alături de draga mea vioară, sub îndrumarea doamnei profesoare Rodica Șimon. Până acum, am studiat cu mai multe persoane specializate în domeniul viorii, iar în prezent sunt studentă la Facultatea de Muzică, în cadrul Universităţii <<Transilvania>> Braşov şi studiez vioara cu Conf. univ.dr. Alina-Maria Nauncef.
Care sunt cele mai importante scene pe care ai cântat, de-a lungul celor aproximativ 15 ani de studiu al viorii?
Cele mai frumoase momente pe scenă le-am avut în orice cadru în care am putut alina suflete prin intermediul viorii, spre exemplu, în Israel; la sala <<Patria>> Braşov, recital în cadrul evenimentului <<TEDXYouth>>, la Castelul Arcuş, în cadrul evenimentului în care a fost prezent şi Principele Nicolae al României, la evenimente din cadrul unor culte religioase, la Festivaluri Naţionale organizate în Iaşi, Târgu Mureş, recitalul susţinut în cadrul Balul Francofoniei în Bucureşti etc.
Ce dorești să faci, în domeniul muzicii, la finalizarea studiilor?
După finalizarea studiilor voi păşi pe oportunităţile pe care viaţa mi le va deschide.
Spuneai că altă pasiune de-a ta este aviația. Când și cum ai descoperit această pasiune?
Primul meu zbor a fost unul absolut grozav. Acela m-a făcut să realizez că am o nouă pasiune: să strâng cerul în suflet. Aşadar, anul acesta m-am apucat de aviaţie şi sunt foarte entuziasmată. Acesta este un vis strâns în pumnul fericirii. Frica este un concept care dispare atunci când este înfruntată cu propriile arme. Recunosc palpitaţia, tensiunea, fericirea, care mă cuprind atunci când păşesc într-o altă dimensiune: avionul/planorul.
Ce simți atunci când plutești printre nori și cum se îmbină cele două mari pasiuni ale tale: vioara și aviația?
Siguranţa şi informaţiile pe care le cultiv în timpul zborului despre frumuseţea versanţilor, crestelor, apusul de soare care mă fac să cresc în înaltul cerului şi întreaga armonie a naturii, este experienţa cea mai grozavă printre nori. Doar din înaltul cerului, regăsesc prospeţimea vieţii şi alături de vioară, pot să înalţ muzică la cer spre Dumnezeu.
În finalul acestui interviu, ce mesaj le transmiți cititorilor noștri?
Îndemn la curaj pentru depăşirea limitelor. Să crezi că în orice! Există mai mult potenţial decât îţi imaginezi. Am convingerea că arta, muzica, te ajută să trăieşti frumos.
A consemnat Ana Ciorici Costache
