Premierul Ilie Bolojan a declarat luni, în plenul reunit al celor două Camere, cu ocazia angajării răspunderii Guvernului pentru reforma privind pensiilor magistraților, că proiectul susține echitatea și încrederea în justiție.
„Am văzut protestele magistraților și vreau să fie limpede că nu este o lege împotriva magistraților, ci o lege pentru echitate și pentru încrederea în justiție. Magistratura rămâne un pilon fundamental al statului de drept, iar respectul nostru pentru ea nu este în discuție. Vă cer sprijinul pentru ca împreună să dăm un semnal clar că România poate fi condusă cu responsabilitate și cu respect pentru principiile pe care ni le-am asumat”, a spus Bolojan.
Prim-ministrul a evidențiat contribuția „majoră” a magistraților în societate, dar a adăugat că trebuie asigurată „o doză de echitate”. El a subliniat că trebuie restabilită dreptatea și păstrat respectul pentru magistrați.
În acest sens, a precizat că magistrații români ies la pensie la 48-49 de ani, iar o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.
„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, a spus premierul.
***
Bolojan: Vrem să punem capăt câștigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, în plenul reunit al Parlamentului, la asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, că obiectivul este de a pune capăt „câștigurilor nemeritate” din conducerile unor companii publice și ca acestea să facă performanță în beneficiul cetățenilor.
„Proiectul cu care Guvernul vine în fața Parlamentului are mai multe obiective: vrem să punem capăt câștigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanță în beneficiul cetățenilor și agenția guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviți ajung în funcții de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere”, a afirmat Bolojan.
El a anunțat că nu va mai fi posibil ca managementul companiei să încaseze ”sume semnificative”, dacă nu au nicio legătură cu performanța companiilor și, mai ales, în calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferă oamenilor.
„Membrii neexecutivi ai Consiliilor de Administrație vor primi o indemnizație lunară egală cu maxim două salarii medii din acea clasă de activitate. Membrii executivi vor primi maxim trei de astfel de salarii ca venit fix. Dacă sunt performanți și îndeplinesc toate criteriile de performanță, vor putea primi maxim încă două indemnizații ca bonus. Astfel de bonusuri vor putea fi acordate doar o dată pe an și doar în funcție de situațiile financiare. Înainte puteau primi până la 9 indemnizații”, a precizat premierul.
Ilie Bolojan a menționat că a doua măsură se referă la indicatorii de performanță și la plafonarea beneficiilor.
„De acum înainte, cel puțin jumătate din indicatorii de performanță vor fi financiari și vor fi cuantificabili: profit, grad de îndatorare, investiții realizate. Nu vom mai plăti pentru numărul de ședințe ținute, ci pentru ceea ce se întâmplă după acele ședințe. Am plafonat diurnele, sporurile, mașinile de serviciu de alte beneficii care, în unele cazuri, erau folosite abuziv și discreționar ca supliment de venit”, a mai anunțat Bolojan.
Potrivit premierului, Consiliile de Administrație vor fi mai mici cu aproximativ o treime decât în prezent.
„Până acum, numărul maxim posibil de membri în CA era șapte, la regiile autonome vor rămâne trei, la societățile cu sistem dualist, consiliile de supraveghere vor fi între trei și cinci membri, iar în companii de mari, consiliile de administrație vor fi tot de trei, cinci membri. Mai puțin membri, dar mai buni. Pentru companiile cu peste 50 de angajați și o cifră de afaceri de peste 7,3 milioane euro, selecția se va face prin firme de recrutare cu experiență crescută, care au capacitatea de a atrage profesioniști”, a mai precizat Bolojan.
El a mai anunțat că un funcționar public va putea face parte dintr-un singur consiliu de administrație.
„A patra măsură este: putere mai mare pentru agenția guvernamentală care supraveghează numirile în companiile publice și performanțele lor. Agenția pentru monitorizarea și evaluarea performanțelor întreprinderilor publice va deveni pivotul acestui sistem. Va valida sau anula procedurile de selecție, va veghea ca indicatorii de performanță să fie stabiliți corect, să fie respectați. Va crea un nucleu de profesionalizare pentru viitorii membri ai consiliilor. Un management va face economii semnificative, va oferi servicii mai bune, iar banii economisiți îi vom putea aloca acolo unde nevoile sunt cele mai mari”, a subliniat premierul.
Camera Deputaților și Senatul s-au reunit, luni, pentru angajarea răspunderii Guvernului pentru cinci proiecte de lege din pachetul doi de reformă, având ședințe succesive în acest sens.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat, în plenul reunit, pe rând, proiectele de lege pentru care își angajează Guvernul răspunderea.
Prima ședință a fost dedicată angajării răspunderii Guvernului asupra proiectului pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
AGERPRES
Sursa foto: https://www.facebook.com/cameradeputatilor
