Un convingător răspuns al societății civile românești din Covasna, Harghita și Mureș, față de modul incalificabil în care au fost cofinanțate proiectele culturale inițiate organizațiile din aceste județe, în anul 2022, de către Secretariatul General al Guvernului, este prezentat în semnalul formulat de ÎPS Ioan Selejan, în anul 2019, referitor la consecințele dramatice ale neadoptării unei strategii de păstrare a identităţii şi culturii româneşti în județele Covasna și Harghita, document istoric pe care îl redăm, selectiv, la rubrica „Pagini regăsite”.
Mitropolitul Banatului, Ioan Selejan, a participat miercuri, la Izvoru Mureşului, la manifestările prilejuite de aniversarea a 25 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, pe care a condus-o timp de 20 ani, şi şi-a exprimat tristeţea că pentru acest spaţiu nu a fost elaborată o strategie de păstrare a identităţii şi culturii româneşti.
„Cu durere şi cu tristeţe trebuie să vă spun că, în afară de iniţiativa înfiinţării Episcopiei în 1994, nu am văzut, timp de 20 ani, o strategie a autorităţilor de stat române referitoare la acest spaţiu românesc, (…), ci tot timpul a trebuit să plecăm undeva, pe malurile Dâmboviţei, tot cerşind, tot cerşind câte ceva: nişte bani pentru o manifestare, nişte lucruri în domeniul culturii, dar încă nu a fost cineva din autorităţile române care să pună pe hârtie o strategie de păstrare a identităţii şi culturii româneşti în acest spaţiu. Fără cultură românească, acest spaţiu va fi şters de pe harta României. De aceea vă îndemn – şi îl rog pe Dumnezeu să vă ajute – să ţineţi harta României întreagă, aşa cum am primit-o de la înaintaşi”, a spus mitropolitul Banatului la simpozionul care a avut loc la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Izvoru Mureşului.
Mitropolitul Ioan Selejan i-a îndemnat pe cei prezenţi să îi atragă pe tineri către activităţile religioase şi culturale din zonă, pentru a prelua ştafeta de la generaţia care a pus bazele înfiinţării Episcopiei ortodoxe. „Vă îndemn pe toţi să ieşiţi în uliţe. Ieşiţi în uliţe şi trâmbiţaţi să vină tânăra generaţie, să se poată preda drapelul tricolor românesc. Nu lăsaţi drapelul nostru românesc să fie ascuns ca altă dată, în fân. Ştiţi că au fost români, din partea aceasta de ţară, care în vremuri de restrişte şi-au ascuns tricolorul în fân? De aceea, sunteţi aici oameni de calitate, responsabili, cadre didactice – insuflaţi duhul acesta românesc al păcii şi al iubirii şi al concilierii, dar vă rog, vă rog, aceşti oameni ştiu multe şi nu îi lăsaţi să plece cu tainele acestui neam din lumea aceasta. (…) De aceea, este nevoie ca tinerii să vină lângă ei şi să le arate cărarea spre istorie şi spre viitorul naţiei române în acest spaţiu intracarpatic”, a spus mitropolitul Ioan Selejan. Acesta le-a vorbit jurnaliştilor şi de activitatea pe care a avut-o în zonă timp de 20 ani, cum ar fi restaurarea bisericilor distruse după Dictatul de la Viena.
„Am găsit multe biserici în care crescuseră copaci şi era o rană nevindecată a bisericii şi a românilor de aici şi le-am restaurat, deşi cu durere pot să spun că, în unele din ele, în acele localităţi, mai erau doar puţini români. Însă, ele vor rămâne să dăinuiască peste veacuri, ca urme ale existenţei paşnice şi continue a românilor în această parte de ţară. Am încercat să zidesc biserici noi şi mănăstiri. Şi cu un pic de mândrie, fie-mi iertată, la un moment dat, eparhia asta, avea mai multe mănăstiri şi călugări decât unele episcopii 99% româneşti”, a mai spus ierarhul.
La rândul său, episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, a apreciat moştenirea primită de la actualul mitropolit şi a precizat că aceasta trebuie păstrată, dar trebuie şi completată. Totodată, PS Andrei, cu mai multe ocazii, a atras atenția asupra consecințelor plecării tinerilor români din zonă, din cauza lipsei locurilor de muncă și a perspectivelor de realizare profesională și umană.
Ne exprimăm speranța că mesajul formulat de cei doi ierarhi, împreună cu cele ale societății civile românești, vor găsi ecoul cuvenit la factorii politici de decizie, până când nu este prea târziu.
Selecție realizată de dr. Ioan Lăcătușu
FOTO: Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Vârghiș (construită în 1814) și clopotnița
