Pachetul 2 de măsuri, anunțat de premierul Bolojan: Eficientizarea companiilor de stat, Reforma pensiilor magistraților, reducerea risipei în sănătate, reorganizarea ANAF. Lista de măsuri și direcții de acțiune

Acesta a dezvoltat ce criterii de performanță vor fi introduși în companiile de stat, a explicat dimensiunea găurii de la bugetul Sănătății și diferite probleme din sistem, dar și despre ce modificări vor fi aduse în domeniul pensiilor speciale și cu privire la pensionarea magistraților.

Premierul a anunțat, de asemenea, că o echipă tehnică pune în ordine măsurile pentru acest al doilea pachet de reformă fiscal-bugetară, care va fi prezentat la sfârșitul acestei luni.

Prezentăm în cele ce urmează principalele declarații ale Ilie Bolojan, în ordinea temelor abordate de premier:

Despre reacțiile piețelor, Comisiei la pachetul fiscal:

• Suntem la finalul unei săptămâni și vă prezint pe scurt proiectele la care am lucrat în această săptămână și care vor fi prioritățile pentru luna iulie. Săptămâna aceasta am prezentat în Parlament pachetul fiscal-bugetar. Este primul pachet care are două direcții importante în vederea reducerii deficitului bugetar, cea de a crește veniturile prin măsurile care au fost propuse și a doua direcție, să plafonăm cheltuielile și să le scădem.
• Aceste măsuri s-au referit exclusiv la componente structurale în așa fel încât să putem testa atât reacțiile Ecofin, dar și ale piețelor. Am constatat că avem o reacție pozitivă și ați văzut săptămâna aceasta, marți, poziția Comisarului pe probleme economice. De asemenea, a doua zi am lansat o emisiune de bonduri, practic pentru a ne împrumuta, și am văzut o perspectivă îmbunătățită vis-a-vis de România pe care au avut-o piețele prin modul în care au reacționat, în sensul în care toate titlurile care au fost puse la cumpărare au fost subscrise.

• Am reușit să ne împrumutăm la dobânzi mai mici, pentru că marja de risc pentru România este mai scăzută, ceea ce înseamnă economii  importante. Ca să vă faceți o imagine, au fost economii de peste 200 de milioane de euro în dobânzi în următorii 14 ani cumulat, pe care România le va economisi doar la contractarea acestui pachet. 

• De asemenea, agențiile de rating au apreciat acest prim pachet ca un pas important, dar în mod evident îmbunătățirea situației bugetare a României va depinde de măsurile care vor fi adoptate în perioada următoare, dar mai ales de modul în care vor fi puse acestea în practică, de disciplina financiară pe care o vom pune în acțiune în perioada următoare și de evitarea revenirii la măsuri populiste, pentru că dacă nu ne vom controla cheltuielile și nu ne vom încasa veniturile, dacă vom continua cu risipa în multe sectoare, probabilitatea să revenim într-o situație foarte complicată este destul de mare și măsurile care vor fi luate atunci, indiferent cineva fiind guvernare, vor fi mult mai dureroase decât aceasta.

Despre următoarele pachete de măsuri, care vizează reorganizarea unor instituții și eficientizarea companiilor de stat:

• Pentru a menține acest trend avem nevoie de stabilitate politică și avem nevoie de punerea în practică a următoarelor pachete de măsuri. Care vor fi aceste pachete pe care ne propunem să le pregătim în următoarele două săptămâni, în așa fel încât la finalul lunii iulie să le putem prezenta și să trecem la adoptarea lor: un pachet important ține de reforma societăților comerciale în care acționar majoritar este statul. 

• Așa cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor, conducerilor care s-au instalat acolo, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. Din păcate, o bună parte din aceste active pe care aceste societăți le administrează sunt mult sub potențialul piețelor în care lucrează și mult sub ceea ce s-ar putea obține. Mă refer la pierderi mai mici, mă refer la o mai bună calitate a serviciilor oferite, mă gândesc, în ultimul rând, chiar la profituri mai mari pe care statul român să le poată investi în sănătate sau în educație sau în alte domenii și, în general, o bună administrare acestor active. 

• Ce ne propunem? Vom asigura transparența gestionării tuturor companiilor de stat, publicând de săptămâna viitoare toate datele ce țin de conducere și de indicatoare.  Vom iniția modificarea indicatorilor de performanță. Acest lucru este foarte important pentru că toate conducerile funcționează pe baza unor contracte de management. 

• Unii s-au instalat pentru câțiva ani de zile pe baza unor indicatori de performanță care sunt formali, din păcate, de multe ori care nu înseamnă indicatori specifici care țin de industria respectivă. Și dacă ți-ai făcut ședințele lunare, dacă ai o anumită componentă a Consiliului de Administrație și dacă bifezi câte ceva, ai rezolvat o bună parte din indicatori. Indicatorii financiari sunt reduși de cele mai multe ori la un nivel cât mai mic posibil. 

• Vom modifica legislația propunând reducerea numărului de membri în structurile de conducere și plafonarea indemnizațiilor la valori rezonabile. 

• E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți: reducerea subvențiilor acordate de stat, stabilirea și calcularea, în mod corect, a numărului de angajați, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului. Gândiți-vă că sunt companii din domeniul unde profiturile sunt foarte mari, în poziții de tip monopolist sau semi-monopolist și doar dacă te duci la serviciu și nu faci mari prostii, compania realizează profit. 

Despre firmele de stat cu pierderi mulți ani consecutivi și indicatori de performanță la companiile publice:

• De asemenea, e nevoie de reducerea pierderilor sau închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani de zile consecutivi. Pentru aceasta, vom propune modificarea de legislație, în așa fel încât numărul de societăți care astăzi sunt gestionate de această agenție, AMEPIP (…) să nu mai gestioneze 1400 de societăți, cam cât spune că gestionează, că nu le poate gestiona, iar numărul acestor o să se reducă la cele relevante pentru economia românească, care nici într-un caz nu pot depăși 200. 

• Deci, stabilind, într-adevăr, niște praguri rezonabile, ne putem concentra acolo unde impactul este mare și unde, într-adevăr, indicatorii de performanță trebuie să facă ca cei care sunt în conducere să se zbată din greu să îi îndeplinească, în așa fel încât activele statului român, resursele acestei țări și tot ce administrează aceste companii să fie bine administrate pentru că fiecare ban pe care îl pierdem zilnic, prin o guvernare  mediocră sau printr-o proastă administrare a acestor active, înseamnă cumulat miliarde de euro pentru țara noastră (…). Este un grup de lucru care s-a format pentru acest pachet de măsuri condus de domnul Anastasiu și din care fac parte ministeriile care sunt autorități tutelare pentru principalele companii. 

• Gândiți-vă la finanțe, energie, economie și așa mai departe. Aș vrea să vă dau două exemple ca să mă înțelegeți. Unul din indicatorii bancari, după care poți să judeci o bancă, este randamentul capitalului. Băncile noastre de stat, cu management performant, cu salarii de peste 20.000 de euro net, cu comitete, cu consilii de administrație la limita maximă, la indemnizația maximă, realizează randamente care sunt jumătate față de băncile competitoare din piața românească. Toate băncile statului, ca să fim bine înțeleși. 
•  Asta înseamnă că trebuie să vadă dacă într-adevăr nu poți să facă mai mult. Și cred că e mult loc de mai bine, în așa fel încât să fie administrate mai bine, pentru că de acolo statul român poate să facă politici financiare, poate să încaseze mai multe profituri și poate să fie lucruri mai bune în economia românească. Mă gândesc, de exemplu, la CFR, la societățile care beneficiază de subvenții, sau Metrorex.

• În fiecare an, statul român subvenționează, cu miliarde de lei, aceste companii. CFR Călători, din total cifră de afaceri, are 80% asigurată din subvenții și doar 20% din veniturile proprii. În Europa, de exemplu, pragul de subvenționare este, în medie, între 30 și 60%. În Marea Britanie, toate trenurile funcționează fără subvenții, iar în România, companiile private care sunt subvenționate după niște criterii asemănătoare cu cele ale CFR, realizează profit, iar noi suntem în situația în care cu 80% subvenție, de-abia suntem pe zero. E simplu așa, să stai cu niște salarii foarte mari și să aștepți ca Guvernul României, în a doua jumătate a anului, să-ți mai dea un miliard. Un miliard 400 de mii subvenție suplimentară, pentru că ai rămas fără buget. 

• Așa poți să fii performant. Și deci astfel de lucruri, dacă le vom mai tolera, risipa bugetară va continua. E doar o problemă de timp până din nou, dacă nu oprim aceste spargeri pe care le avem și nu îmbunătățim lucrurile, vom reveni de unde am plecat.

Despre reducerea risipei bugetare și modificări legislative pentru o mai bună încasare a veniturilor bugetare, precum și despre reforma ANAF și întărire regimului fiscal:

• Oltă componentă importantă acestui pachet va fi modificarea legislației fiscale și, în general, măsuri pentru a ne încasa veniturile. 

• O direcție importantă, într-adevăr, este să ne creștem gradul de încasare. Nu putem face acest lucru de pe-o zi pe alta, pentru că aici sunt niște fenomene care s-au acumulat de ani de zile. Gândiți-vă, de exemplu, că, pentru a combate munca la negru, trebuie să faci controle, într-adevăr, serioase și să știu zonele, cum sunt cele de construcții, de exemplu, în general, micile construcții, unde munca la negru este o constantă. Dar, pentru asta, trebuie să fie niște indicatori de performanță la cei care fac controale. 

• E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o poveste fără sfârșit. Nu există niciun entuziasm, așa am constatat, sau n-a fost cel puțin, la ANAF să se facă digitalizarea. Pentru că, atunci, se vede, din analize de risc, exact unde sunt problemele. Așa, dacă este un deșert de informații, vă puteți imagina că eficiența unor controale este foarte redusă. Trebuie să modificăm legislația. Și este un grup de lucru, care, sub coordonarea domnului vicepremier Tanczos Barna, lucrează la modificarea legislației. 

• Pe componenta de insolvență, cesiune, creanțe. Poți foarte ușor, în România, să cesionez creanțele unei companii cu mari datorii, unei paravan, o fantomă, dacă pot să spun așa, după care nu mai poți să recuperezi acele datorii. Și cel care a generat acele datorii își vede de treabă. 

• Trebuie să limităm eșalonările, să ne întărim capacitatea de a confisca, de a executa silit. Avem niște arierate enorme, de zeci de miliarde. Sigur, se pune întrebarea cum nu le-au văzut de s-au acumulat, la acest nivel, ani de zile. 

• Și pentru asta este evident că sunt responsabilități importante în toată structura ANAF-ului. De aceea, voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere. Și, în mod evident, obiective de performanță cuantificabile, pentru că avem probleme destul de serioase în toată țara, avem practici neunitare în exercitarea controlului. 

• Acumularea de arierate mari arată cât se poate de cert că unele societăți au fost protejate în acești ani. Nu poți funcționa în stil mare fără să fii protejat de o parte din cei care trebuie să facă ordine în respectivul domeniu. Societăți care sunt avertizate când sunt controlate. 
• Procese verbale care nu consemnează sumele reale, ci sumele mult mai mici. Consilierea prin aparținători a celor care controlează societățile, contabilități și așa mai departe E nevoie apoi de oameni specializați și bine pregătiți pe controlul prețulor de transfer. Care este o componentă importantă și aici – fără oameni specializați, nu poți să stabilești cu exactitate și să identifici această componentă care să îi facă pe cei care lucrează în România să plătească sume corecte statului român. Și bineînțeles, sisteme de premiere a performanței, dar nu pe sumele care sunt impuse în procese verbale, ci pe sumele efectiv încasate. V-aș da exemplu, într-o lună, sume impuse 1,3 miliarde, sume încasate 330 de milioane. Deci 25%. Dacă e o premiere pentru sumele impuse, n-am făcut nimic.
• Acesta este, deci, un domeniu foarte important în care, în afara pachetului legislativ, toate instituțiile care au competență în acest domeniu trebuie să treacă la o altă abordare, trebuie să colaboreze, să facă controle integrate, să facă schimb de date, în așa fel încât să combatem evaziunea fiscală și, în paralel, să combatem frauda în sectorul public, pentru că, am mai spus, evaziunea este și, din păcate, o cauză și un efect, dar mai ales un efect a lipsei de încredere, că banii plătiți de contribuabili sunt folosiți corect în sectorul public. 

Despre deficitul de la sănătate și combaterea risipei bugetare de la sănătate:

• Și aici aș trece la a doua direcție importantă la care lucrăm, reducerea risipei din sistemul de sănătate. O componentă importantă de cheltuieli la statul român sunt cheltuielile pe sănătate. Nu mă refer la fondurile europene care intră în sănătate, nu mă refer la bugetele de investiții pe care le alocă Ministerul Sănătății pentru reparații de spitale sau dotări, mă refer la sumele care intră în sistemul de sănătate prin Casa de Sănătate. Ca să vă faceți o imagine și vă vom da acest grafic, în urmă cu zece ani, 2014, 2015, ponderea acestor cheltuiele din veniturile curent ale statului român le reprezentau 11%, acum au crescut la 14-16%.
• Imaginați-vă că asta înseamnă niște sume foarte mari, fiecare procent înseamnă sume foarte mari. De exemplu, 2021, 49 de miliarde,  2022, 54 de miliarde,  2023, 59 de miliarde, 2024, 73 de miliarde, 2025, în această vară, estimat 77 de miliarde și la întâlnirea cu președintele casei și ministrul sănătății am fost informat că avem nevoie de încă cel puțin 14 miliarde ca să putem încheia acest an, pentru că din martie nu se mai achită sumele complete către sistemul de sănătate. Se achite doar partea de salarii, în principal, dar la toate celelalte capitole există arierate  importante. 

• Și deci dacă nu s-ar întâmpla nimic până la finalul anului, am ajunge la 16%. Dacă continuăm tot așa, vă puteți imagina că ceea ce vom încasa suplimentar din creșterea de TVA sau din acciza de la motorină sau de la benzină, se va duce pe aceste suplimentări și nu doar că nu vom reuși să ne echilibrăm bugetele. Acest nivel se apropie de cel din pandemie din 2020. 

• De ce avem această risipă în zona de sănătate?  Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legată, prin sănătatea din România, numărul de cazuri rezolvate de cheltuieli de personal. Există alocări, în cea mai mare parte, dedicate cheltuielor de personal și atunci nimeni nu are interesul să facă economii  corecte sau să facă performanță, pentru că nu are de ce.  V-aș da două exemple, ca să mă înțelegeți. Gândiți-vă că șefii de secții dintr-un spital din România, clinic, nu-l numește directorul spitalului, în așa fel încât să aibă autoritatea supra lui să facă performanță, ci îl numește facultatea de medicină sau universitatea. 

• Dacă banii îți vin fără niciun fel de problemă, vă puteți imagina că nimeni nu acționează în sensul unei bune gospodări. (…) E nevoie, deci, să legăm salarizarea de activitatea spitalului. Gândiți-vă că la anumite spitale costurile de personal depășesc peste 90%. 

• Întreb. Cu ce mai rămâne? Pentru medicamente?  Analize?  Se mai poate face ceva pentru pacienți cu adevărat? Sau pacienții sunt doar o formă pentru ca acel spital să meargă în felul acesta? Cred că ar putea să meargă mai bine. 

• Avem decontări fictive sau umflate, în multe cazuri. Gândiți-vă că aproape toate spitalele din România au consultanți pentru a-și îmbunătății ICM-ul, așa numit indicatorul de complexitate. Și dacă știi cum se întocmește o foaie de tratament, o foaie de observație cu anumite boli suplimentare care se trec acolo, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele pe care le primești sunt mai mari. Nu pentru că ești mai complex, nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că scrii mai bine și optimizezi mai bine. 

• Ar fi bine să fie în realitate acest lucru, dar pentru asta casele trebuie să-și facă datoria și să verificează acest lucru, pentru că altfel părem că avem niște spitale ultra performante, dar asta trebuie să perceapă și românii. Și cât timp nu vedem, că deși sumele au crescut într-o dinamică foarte mare în acești ani, percepția asupra sistemului de sănătate nu se îmbunătățește, înseamnă că avem niște probleme acolo și deci creșterea de resurse n-are nici o legătură cu îmbunătățirea percepției. 

• Avem cheltuieli cu medicamentele, scăpate de subcontrol, care se extinde de la an an. De ce? În primul rând că nu controlăm aici aproape nimic. Numărul de medicamente inovative este foarte mare. Sunt medicamentele scumpe și cred că suntem una din puținele țări în care ponderea acestor medicamente inovative este mult mai mare decât a celor generice, care rezolvă pentru 90% din boli, exact în același fel, partea de tratament. 

• Și aici trebuie să inversăm balanța. Dar asta înseamnă că atât Ministerul Sănătății cât și Casa trebuie să intervine și să corecteze lucrurile și cu bani mai puțini să rezolvăm în 99% din cazuri problemele legate de tratamentul pacienților. Sigur, sunt medicamente speciale care nu pot fi înlocuite, înțelegem asta, dar asta nu trebuie să fie regula, ci excepție. 

• Avem concedii medicale extinse, dacă vă uitați la statistică o să vedeți că avem niște punți în perioadele critice, între sărbători, și se vede un vârf de concedii programate exact patru zile și este evident că aceste lucruri invalidează statistica. Nu te poți îmbolnăvi programat într-o numără atât de mare.

Despre reforma și finanțarea administrației publice și schimbarea autorizărilor la nivel de operatori de jocuri de noroc:

• Un alt pachet la care se lucrează de către un alt grup, unde domnul ministru Cseke are un rol important, este reforma administrației publice. Vom avea o a doua întâlnire săptămâna viitoare cu reprezentanții autorităților locale, pentru că ne propunem ca tot pachetul care ține de autoritățile publice să fie pus în practică după consultările și împreună cu dânșii. 

• Aici ne referim atât la impozitarea proprietății, care este un jalon pe care trebuie să îl îndeplinim, dar și la celelalte măsuri care țin de câteva componente importanți. Pentru administrația publică locală, care este o coloană vertebrală a administrației românești și pe care trebuie să punem în valoare în anii următori mult mai mult decât am făcut-o în anii trecuți. E nevoie să le creștem capacitatea administrativă. Ce înseamnă asta? Trebuie să își poată încasa impozitele. Ai datorii, nu ai beneficiezi de drepturi pe care tot statul ți le dă până nu îți achizi datoriile. Nu poți să primești banii de la stat până datoriile pe care le ai achitate. Legate de disciplina în construcții, de exemplu. 

• A doua componentă importantă este partea de descentralizare. S-a vorbit mult de jocurile de noroc. Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc. Nu e suficient să te autorizezi la nivel de țară. E nevoie ca primăria dintr-o localitate să stabilească o zonă. Poate să fie tot orașul sau poate să nu fie nicio stradă sau poate să fie doar un cartier sau Mamaia, ca să dau un exemplu în cazul municipiului Constanța: unde pe baza unei taxe speciale primăria poate să stabilească intensitatea și atunci comunitățile locale vor hotărâ. Au nevoie de jocuri de noroc sau nu? Au nevoie în tot orașul sau într-o anumită zonă? Au nevoie să fie unul sau o sută? Astăzi n-au niciun fel de competență în acest domeniu și sunt invadate toate orașele noastre de aceste puncte de lucru. 

• Trebuie să le transferăm odată activele care sunt în paragină în toată țara. Avem o grămadă de active în paragine care sunt în țara nimănui, dar anumite structuri guvernamentale, cum sunt cei din zona sportivă, de frică să nu-și piardă posturile, au au susținut această descentralizare. 

• O componentă importantă este să avem administrații locale mai eficiente. Trebuie să renormăm personalul care să țină cont de realități și de numărul de locuitori. Avem orașe în România care au 1.900 de locuitori, salarizarea aparatului primăriei și numărul de angajați este la nivel de oraș. Vă dați seama că e un oraș mare cu 1.900 de locuitori. Avem municipii cu 11.000-15.000 de locuitori, care trebuie să fie peste 50.000. Din nou, normările trebuie făcute pe baze reale și avem autorități publice locale, avem multe, de toate culorile politice, din toate județele, ca să ne înțelegem bine, care au dovedit că pot funcționa cu mult mai puțin angajați, pot fi eficienți, pot fi performanți. 

• Trebuie să redimensionăm acest aparat în așa fel încât să avem servicii la fel de bune, dar cu mult mai puține cheltuieli, pe care, ca să fim bine înțeleși, în 2.500 aproximativ de localități din cele 3.300, dacă rotunjești cifrele din România, dacă Guvernul României sau un Consiliu Județean nu alocă finanțări, ei nu își pot plăti salariile. 

• Deci o bună parte din administrația este subvenționată și atunci, din nou, în astfel de cazuri, nu vorbesc de cei care își pot permite și acolo organigramele le pot stabili așa cum consideră de cuvință, dar în aceste cazuri e nevoie să venim cu reglementări, cu grile de salarizare maximale, nu toate duse la nivelul viceprimarului, cu evaluarea funcționarilor. 

• Există un proiect de lege în Parlament și vom vedea cum îl vom putea face operațional în așa fel încât să existe o evaluare periodică și dacă îți faci datoria și ești performant să poți rămâne în continuare, dacă nu, mai ales în structurile mari, e nevoie de oameni performanți. 

• Apoi tot pe componenta de eficiență este nevoie ca banii care pleacă ca sprijin guvernamental să fie direct proporțional cu gradul de încăsare al impozitelor. Nu poți să nu îți faci treaba la nivel local și să aștepți ca Guvernul României să îți aloce toți banii și să îți acopere lipsa de performanță pentru că nu dorești să își deranjezi electoratul sau pentru că ai un prieten care și-a construit un P plus 2 în centrul comunei și nu-i vezi de peste drum de primărie casa construită fără autorizație de construire.

Despre pensionarea magistraților și modificări în această zonă:

• Nu va mai putea funcționa acest sistem și în general toate măsurile de bună guvernare pe care trebuie să le susținem. Și aș încheia acest pachet de priorități cu unul din jaloanele pe care trebuie să le atingem este vorba de pensionarea magistraților. Dar vă rog să extindeți ceea ce vă spun la componenta în general de pensii speciale care trebuie abordată pentru toate instituțiile în pasul 2.
• Avem câteva realități care nu pot fi contestate. Deci avem o pensionare prea rapidă a magistraților și așa cum v-am spus se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. 

• Asta este un lucru care cred că ne dăm seama că nu mai poate continua. De ce se întâmplă asta. Pentru că există o durată dacă bine rețin de 25 de ani după care te poți pensiona. Deci dacă începi imediat după ce ai terminat facultatea înseamnă că la 48 de ani te poți pensiona. 

• Este evident că trebuie să creștem vârsta după care te poți pensiona. În așa fel încât pensionarea, chiar dacă ai îndeplinit această perioadă, să se poate face nu foarte departe de vârsta standard de pensionare care este de 65 de ani și care trebuie să fie baza pentru cele mai multe dintre profesiile din România, în afară de cele unde nu e nevoie de forță sau unde nu ești în condiții grave. 

• Pentru toate celelalte profesii voi susține întotdeauna că vârsta de pensionare să fie într-adevăr cea standard pentru că nu mai avem oameni în economie și pentru că în câțiva ani de zile nu va mai fi cine să ne plătească pensiile. Și dacă vă uitați la statistică în intervalul între 55 și 65 de ani veți vedea că cel puțin jumătate din această categorie de populație nu lucrează. 

• Astăzi există o prevedere interesantă. Pensia este 80% din salariu brut. Rețineți brut dar nu mai mult decât ultimul salariu. Acum ce înseamnă, că de fapt pensia este cât ultimul salariu. Traduc asta. Mai există undeva într-un sistem de tip public ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu nu cred. 

• Acestea vor fi elementele de bază. După care vom discuta în perioada următoare în așa fel încât să ajungem la o soluție în care după consultarea magistraților și a tuturor părților interesate să putem veni cu o soluție corectă atât pentru această categorie profesională dar mai ales pentru societatea românească. Pentru că și sistemul de justiție alături de cel politic are nevoie să își recâștige încrederea în ochii cetățenilor țării noastre. 

• Toate aceste lucruri trebuie completate cu o nouă lege de salarizare care să nu scadă veniturile sub linia asta dar care să nu mai permită să avem zeci de mii de procese așa cum am avut în ultimii ani pe drepturi de salarizare, pe interpretări, pe sporuri care să genereze alocări suplimentare de miliarde de euro și să avem o salarizare clară, transparentă predictibilă, în așa fel încât să știi că în fiecare an de vechime fiecare treaptă ierarhică înseamnă un bonus salarial, dar asta ține de experiență, ține de performanță, este o chestiune de predictibilitate și de carieră profesională. 

• Pentru a nu se dezechilibra sistemul cred că cei care astăzi și-au câștigat dreptul de pensionare pot să rămână și să fie o aplicare derogatorie ca să nu fim în situația în care într-adevăr am putea să avem o plecare masivă din sistem. (…) Sper să venim cu o propunere bună care pe deoparte să rezolve acest jalon de câteva sute de milioane de euro, să parcurgem și celelalte jaloane pe care le avem pentru că fără îndeplinirea lor accesarea fondurilor europene care ne asigură finanțarea investițiilor nu va putea fi făcută și este o prioritate ca în această vară să asigurăm finanțarea pentru fondurile europene. 

• Acestea sunt principalele direcții la care se lucrează și care vor fi cuprinse în pachetul de la finalul lunii iulie.