…Am ajuns aproape de Cumpăna dintre ani, dar şi de prima Sărbătoare creştină din ianuarie 2023 – Sf. Vasile.
Pentru colindători aceste zile sunt, în continuare, agitate, la fel ca şi acelea care au precedat Crăciunul, existând o sumedenie de datini și obiceiuri pitorești. Mai cu seamă în mediul rural s-au păstrat încă unele frumoase tradiţii. În perioada dintre Crăciun şi Revelion, ca şi în prima zi din ianuarie, cete de copii şi flăcăi pornesc cu ”Ţurca”, “Ursul”, “Capra”, dar şi cu “Pluguşorul”.
Prin satele româneşti din judeţul Covasna s-au mai perpetuat asemenea vechi obiceiuri transmise din generaţie în generaţie, putând adăuga la urările anterioare şi altele, cum ar fi cele cuprinse în ritualurile populare de Anul Nou,“Sorcova”, “Semănatul” şi “Chiraleisa”, menite să aducă sănătate, noroc, optimism în viaţa oamenilor.
„Uratul” reprezintă în tradiţia românească un sistem complex de obiceiuri, care deşi au fost modificate sau îngrădite în regimul comunist, iată că nu au dispărut, iar în ultimii 25 de ani au căpătat o nouă tinereţe. Urătorii vin echipaţi cât mai pitoresc şi interpretează felurite cântece specifice Sărbătorilor de Iarnă.
Fireşte, cel mai cunoscut obicei, atât la oraş, cât mai ales la ţară, a rămas „Pluguşorul”, o colindă agrară declamată. La origini a fost o manifestare legată de practici magice privitoare la alungarea duhurilor rele, dar şi de invocare a norocului, a bunăstării. Chiar dacă costumaţia şi interpretarea diferă de la o zonă la alta, obiceiul este în esenţă cam acelaşi. Un urător mai experimentat din alai recită versurile care se rostesc cu această ocazie, iar tovarăşi de-ai săi agită clopoței, trag din buhai şi pocnesc din bici. Uneori sunt prezente şi instrumente muzicale, ca fluier, cimpoi, cobză, clarinet, tobe.
Referindu-ne la vastul tezaur de datini de Anul Nou şi de ziua Sfântului Vasile, să amintim şi de alte obiceiuri, precum “Sorcova”, “Căiuţii”, “Mascaţii”, “Malanca” etc. Sunt concretizări ancestrale ale unor mituri dacice, legate de simbolistica animalelor şi asociaţii rituale ale Cultului solar. Odinioară erau meşteri specializaţi în confecţionarea măştilor cu care se colinda, ele devenind în zilele noastre podoabe de artă populară, ce pot fi găsite prin târguri, pieţe, în muzee săteşti ori în magazinele de artizanat.
Faptul că aceste obiceiuri se practică la Cumpăna dintre ani este justificat de simbolistica ultimei zile a anului, care în gândirea populară constituie sfârşitul unei perioade, pentru ca din 1 ianuarie să ne bucurăm de renaştarea ordinii cosmice, dar şi de celebrarea Sfântului Vasile. În unele locuri din mediul rural fetele de măritat faceau pe vremuri vrăji ca să-şi afle ursitul.
Când se apropie miezul nopţii de Revelion membrii familiei, prietenii se ridică de la masa festivă, îşi urează sănătate şi noroc, se îmbrăţişează, beau o cupă de şampanie. Iar mai nou – cel puţin în marile oraşe – mulţi oameni ies pe stradă ori în balcoane şi privesc focurile de artificii, într-o jubilaţie colectivă.
În prima zi din Noul An se sărbătoreşte Sf. Vasile, prilej pentru cei care poartă acest prenume de a fi serbaţi şi felicitaţi. Sfântul Vasile, Episcop al Cezareii, a fost unul dintre cei mai importanți părinți ai Bisericii ortodoxe, mare teolog creștin. S-a născut în Pont în jurul anului 329 și a murit în Cezarea în ziua de 1 ianuarie 379. El a depus multe eforturi în organizarea bisericii și a luptat pentru drepturile clerului, totodată punând un mare accent pe temeinica pregătire canonică și spirituală a preoților. O mare atenție a acordat Sf. Vasile oamenilor săraci, oprimați, inițiind nenumărate acte de caritate. În timp s-a atribuit obiceiul de a se merge cu ”Sorcova” în prima zi a Noului An. Fiind fericit deoarece Dumnezeu i-a oferit ca Zi onomastică data de 1 ianaurie, Sf. Vasile ar fi luat un clopoţel, i-a legat un fir de busuioc şi s-a urcat la Domnul ca sa-i ureze de bine. Copiii merg cu uratul pe la rude, cunoştinţe, vecini, dorindu-le multă sănătate şi belşug în toate.
Vă adresăm și noi, dragi prieteni, un sincer La Mulţi Ani, multe bucurii și împlinirea tuturor dorințelor!
Horia C. Deliu
