Volumul Românii din Arcul Carpatic și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, de Marius Banciu, recent apărut la Editura Eurocarpatica, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Covasna, ediție îngrijită de Dr. Ioan Lăcătușu și CS Tatiana Scurtu, a fost lansat duminică, 27 noiembrie 2022, la Casa de Cultură Întorsura Buzăului, în cadrul programului de manifestări consacrate Zilei de 1 Decembrie, coordonat de Instituția Prefectului județului Covasna. Lucrarea reprezintă o sinteză a tezei de doctorat susținută de pr. Marius-Gheorghe Banciu, în anul 2019, la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, Școala de Studii Avansate a Academiei Române, având conducători științifici, pe cunoscuții cercetători CS I dr. Gelu Neamțu și CS I dr. Dumitru Suciu, care, împreună cu istoricul Vasile Lechințan sunt și referenții științifici ai lucrării de față.
Textul integral al tezei de doctorat a apărut la Editura Grai Românesc, Miercurea-Ciuc, în anul 2020, cu o Prefață de CS I dr. Dumitru SUCIU, Postfață de dr. Ioan LĂCĂTUȘU și un cuvânt de binecuvântare al Preasfințitului ANDREI, Episcopul Covasnei și Harghitei.
Lucrarea prezintă rezultatele cercetării istorice referitoare la participarea românilor din fostele scaune/comitate Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și Harghita, în procesul pregătirii, realizării şi consolidării Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, precum și principalele demersuri ale comunităţilor şi personalităţilor românești din Arcul Carpatic la făurirea acestui mare act istoric.
Așa cum se subliniază în introducerea volumului, practic, până în prezent, nu există nicio lucrare distinctă care să abordeze problema participării românilor din unităţile administrativ-teritoriale sus-amintite la înfăptuirea Marii Uniri.
Conducătorul ştiinţific al tezei de doctorat, cercetătorul ştiinţific gr. I Dumitru Suciu precizează: „Teza constituie – în fondul și forma ei – o lucrare bine documentată din punct de vedere al cercetării atente, pertinente a surselor arhivistice inedite și edite și a studiului aprofundat, minuțios al unei bogate bibliografii tradiționale și la zi, inclusiv a surselor de internet”.
Volumul evidențiază o direcție clară de cercetare academică axată pe studierea istoriei românilor din Arcul Carpatic. Lucrarea face parte dintr-un proiect colectiv de reconstituire a istoriei, culturii și civilizației românești din sud-estul Transilvaniei inițiat după 1989, și impulsionat prin înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei din 1994 și a instituțiilor muzeale și de cercetare nou-înființate, în sud-estul Transilvaniei. Proiectul coordonat de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, asociație cultural-științifică ce funcționează sub egida Academiei Române, în parteneriat cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, oferă o impresionantă cantitate de informații pusă la dispoziția specialiștilor, profesorilor, elevilor, dar și a publicului larg pasionat de istoria românilor, din această parte de țară (CS II dr. Daniela Deteșan, Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca).
Lucrarea reprezintă un demers istoriografic necesar și foarte important pentru cercetarea istorică națională, regională și locală. Nu mai puțin interesant este capitolul care prezintă în rezumat o galerie cu 100 de intelectuali români din actualele județe Covasna și Harghita, care au participat la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri (Conf. univ. dr. Ion Cârja, referent științific).
Volumul abordează problematica comunităţilor româneşti din sud-estul Transilvaniei în preajma Marii Uniri, punând în evidență faptul că, deși numeric minoritari în sud-estul Transilvaniei, la toate marile evenimente și proiecte identitare românești din viața publică a Transilvaniei din a două jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, premergătoare Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, au participat și reprezentanții românilor din comitatele Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și Harghita.
În lucrare sunt identificate punctele tari și cele slabe ale comunității românești din comitatele menționate, în anul 1918. În paginile cărții sunt prezentate principalele aspecte ale conviețuirii interetnice româno-maghiare. „Românii și secuii de rând – subliniază academicianul Ioan Aurel Pop – nu s-au înțeles rău niciodată, cu excepția perioadelor mai recente, când liderii cu interese politice s-au amestecat în această conviețuire.”
Bisericile (ortodoxă și greco-catolică) – subliniază autorul lucrării – au fost principalele instituții identitare în jurul cărora s-a desfășurat întreaga viață spirituală, culturală, socială și comunitară a românilor trăitori în mediul multietnic și pluriconfesional din Arcul Carpatic.
La fel ca în întreaga Transilvanie, un rol deosebit de important în păstrarea și afirmarea identității naționale l-au avut și școlile confesionale ortodoxe și greco-catolice. Din rândul dascălilor și elevilor de la şcolile confesionale româneşti din zonă s-au ridicat intelectuali valoroşi și vrednici fruntași ai comunităților locale și ai vieții publice regionale și naționale.
Alături de biserică și școală, o contribuție deosebită la păstrarea și afirmarea identității românilor din scaunele/comitatele menționate l-a avut Asociațiunea ASTRA, născută din solidaritate naţională şi fiinţând datorită solidarităţii tuturor românilor.
Lucrarea prezintă pe larg participarea românilor din actualele județe Covasna şi Harghita la Marea Unire, începând cu întregul context naţional şi internaţional al pregătirii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, cu înfiinţarea și activitatea Consiliilor Naţionale şi a gărzilor româneşti în comitatele Treiscaune, Ciuc şi Odorhei, continuând cu alegerea delegaţilor (deputaţilor) la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia și apoi cu toate consecințele pozitive ale acestui moment astral din istoria României asupra societății românești.
În volumul menționat sunt prezentate crâmpeie biografice ale participanţilor români din comitatele amintite la pregătirea, înfăptuirea şi desăvârşirea Marii Uniri, începând cu ierarhi (Patriarhul Miron Cristea, Mitropoliții Nicolae Colan și Alexandru Nicolescu, Episcopii Veniamin Nistor, Emilian Antal, Iustinian Teculescu) ai Bisericilor Ortodoxă şi Greco-catolică, continuând cu publicişti și finalizând cu medicii și alți intelectuali (Octavian Codru Tăslăuanu, Ghiță Popp, Romulus Cioflec, Pompiliu Nistor, Nicolae Bogdan, Elie Câmpeanu, Constantin Dimian, Aurel Nistor, Ioan Rafiroiu etc.).
În lucrare sunt reliefate principalele aspecte ale integrării judeţelor Ciuc, Odorhei şi Treiscaune în realitatea politică, economică, socială şi culturală a României Mari.
În perioada interbelică – apreciază autorul, pe baza unei ample cercetări documentare – au sporit preocupările pentru profesionalizarea gestionării administraţiei şi a patrimoniului cultural naţional şi a problemelor economice, sociale, culturale şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor, pentru înfăptuirea reformei agrare, depăşirea consecinţelor crizei economice, onestitatea funcţionarilor administrativi, pentru asigurarea unui climat normal de convieţuire interetnică.
Lucrare introduce în circuitul științific unele informații inedite referitoare la problematica abordată, completând un gol existent în istoriografia locală, contribuind astfel la eliminarea unor prejudecăți și clișee privind românii din fostele scaune secuiești.
La 100 de ani de la Marea Unire, în lucrare este înfățișată „starea” actuală a comunităților românești din județele Covasna și Harghita, formulându-se dezideratul conform căruia „factorii responsabili de viitorul românesc trebuie să conștientizeze faptul că problema românilor din județele Covasna şi Harghita nu este doar problema acestora, ea este problema tuturor românilor”. Problematica specifică a românilor și maghiarilor din Arcul Carpatic, consideră autorul – trebuie să constituie o prioritate a statului român, care, printr-o strategie adecvată de dezvoltare economică și socială a acestei binecuvântate zone din inima României, și prin aceasta, să asigure dăinuirea identitară a tuturor locuitorilor, într-un mediu multietnic și pluriconfesional armonios, și nu într-o enclavă etnică.
Prin valoarea sa documentară, prin sensul moral şi naţional patriotic, cât şi prin semnificaţia social-politică, lucrarea pr. Marius Banciu este o premieră, ocupând un loc distinct în istoriografia temei și un valoros auxiliar pentru elevii care studiază Istoria României, dar și pentru toți iubitorii istoriei Arcului Carpatic.
Auxiliarul didactic Românii din Arcul Carpatic și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 va fi distribuit școlilor și secțiilor cu predare în limba română din județele Covasna și Harghita.
Îngrijitorii ediției transmit mulțumiri tuturor celor care au contribuit la apariția volumului de față și apreciază că această lucrare constituie un prim pas pentru realizarea viitorului volum referitor la istoria românilor din sud-estul Transilvaniei.
Erich-Mihail Broanăr
Ciprian Hugianu
