Noul Cod al insolvenței, în vigoare din 28 iunie, cuprinde prevederi care asigură fluența procedurii insolvenței, susțin specialiștii. Astfel, a fost creat cadrul pentru acordarea de finanțări firmelor aflate în insolvență și au fost clarificate unele aspecte privind contractele aflate în derulare ale unei companii în insolvență. De asemenea, noile reglementări au schimbat și modul de votare a planului de reorganizare.
Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014 și a intrat în vigoare pe 28 iunie 2014.
În plus, Legea nr. 85/2014 reprezintă o modificare a prevederilor cuprinse în OUG nr. 91/2013 care a intrat în vigoare pe 25 octombrie 2013, dar care a fost declarată neconstituțională, începând cu 1 noiembrie 2013.
Forma actuală a legii este de bun augur și va aduce îmbunătățiri în desfășurarea procedurilor de insolvență, este de părere V G-H, asociat coordonator Casa de Insolvență T (CITR).
„Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență reprezintă o încercare de unificare a reglementării unor proceduri care au fost până în prezent cuprinse în varii acte normative, și care au și fost abrogate cu acest prilej. Avem o formă mai compactă a legii, ce conține prevederi pe care CITR le-a susținut de multă vreme, întrucât ele asigură fluența procedurii”, a adăugat sursa citată.
Specialistul a declarat pentru AvocatNet.ro că deși s-a încercat o îmbunătățire a reglementării procedurilor amiabile de pre-insolvență, respectiv a mandatului ad-hoc și a concordatului preventiv, datorită menținerii condițiilor foarte severe privind pragul procentual al creanțelor ce trebuie stinse prin măsurile de redresare, aceste prevederi vor avea în continuare aplicabilitate restrânsă în practică.
Procedura simplificată va putea fi deschisă față de cei care desfășoară activități specifice profesioniștilor
Potrivit lui V G-H, se va putea deschide procedura simplificată de faliment față de orice persoană care desfășoară activități specifice profesioniștilor, care nu a obținut autorizarea cerută de lege pentru exploatarea unei întreprinderi și nu este înregistrată în registrele speciale de publicitate.
„Aplicarea prezenței legi (n.r. Noul Cod al insolventei) față de aceste persoane nu exclude sancțiunile aplicabile pentru lipsa autorizării sau înregistrării respectivei persoane”, a adăugat aceeași sursă.
În Noul Cod al insolvenței se menționează că procedura simplificată reprezintă procedura de insolvență prin care debitorul intră direct în procedura falimentului, fie odată cu deschiderea procedurii insolventei, fie după o perioada de observație de maximum 20 de zile.
Mai exact, procedura simplificată se aplică debitorilor aflați în stare de insolvență care se încadrează în una dintre următoarele categorii: profesioniști persoane fizice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului, cu excepția celor care exercită profesii liberale; întreprinderi familiale, membrii întreprinderii familiale; debitori care îndeplinesc una dintre următoarele condiții: nu dețin niciun bun în patrimoniul lor; actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi găsite; administratorul nu poate fi găsit; sediul social/profesional nu mai există sau nu corespunde adresei din registrul comerțului; persoane juridice dizolvate voluntar, judiciar sau de drept, anterior formulării cererii introductive, chiar dacă lichidatorul judiciar nu a fost numit sau, deși numit, mențiunea privitoare la numirea sa nu a fost înscrisă în registrul comerțului; debitori care și-au declarat prin cererea introductivă intenția de intrare in faliment; orice persoană care desfășoară activități specifice profesioniștilor, care nu a obținut autorizarea cerută de lege pentru exploatarea unei întreprinderi și nu este înregistrată în registrele speciale de publicitate.
În ceea ce privește competența instanței, cererile de deschidere vor fi judecate de tribunalul în a cărui circumscripție compania și-a avut sediul social/profesional cel puțin 6 luni anterior datei sesizării instanței, a menționat asociatul coordonator al Casei de Insolvență Transilvania. Dacă sediul a fost schimbat cu mai puțin de 6 luni înainte, atunci sediul principal este cel cu care acesta figurează la registrul comerțului.
O altă noutate adusă de Legea nr. 85/2014 o reprezintă valoarea-prag de 40.000 lei valabilă atât pentru creditori, cât și pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, pentru creanțe de altă natură decât cele salariale.
„Pentru salariați valoarea-prag este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat. Așadar, și debitorul va trebui să dovedească atingerea acestei valori, în ce privește creanțele pe care nu le poate achita, în urma stării de insolvență”, a punctat V G-H.
Conform Noului Cod al insolvenței, creditorul care are o creanță curentă, certă, lichidă și exigibilă, scadentă de 60 de zile, recunoscută de administratorul judiciar sau de judecătorul-sindic, peste valoarea-prag, poate solicita în perioada de observație deschiderea procedurii de faliment a companiei, dacă suma nu este achitată în termen de 60 de zile de la recunoașterea creanței.
De asemenea, perioada pentru care creanța certă lichidă și exigibilă nu a fost achitată a fost redusă de la 90 de zile, cât era prevăzută în vechile reglementări, la 60 de zile, astfel, accesul la justiție este mai facil, a adăugat specialistul.
În schimb, s-a introdus o nouă cerință, prin care debitorul trebuie să facă dovada notificării prealabile a organului fiscal competent, în ce privește intenția de formulare a cererii de deschidere a procedurii insolvenței, a continuat aceeași sursă.
„După depunerea cererii, în cazuri urgențe care ar pune în pericol activele companiei, judecătorul-sindic va putea dispune de urgență, în camera de consiliu și fără citarea părților, suspendarea provizorie a oricăror proceduri de executare silită a bunurilor debitorului până la pronunțarea hotărârii cu privire la respectiva cerere. Admiterea cererii de deschidere aduce cu sine suspendarea de drept a acțiunilor judiciare/extrajudiciare sau a măsurilor de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii companiei”, a declarat asociatul coordonator al Casei de Insolvență Transilvania.
Prin Legea nr. 85/2014, domeniul de aplicare al reglementărilor a fost lărgit, potrivit sursei citate, iar sub incidența acestora intră și Regiile Autonome. Astfel, un IMM, în calitate de creditor, poate recurge la formularea unei cereri de deschidere a procedurii insolvenței, dacă sunt întrunite condițiile legale, a subliniat aceeași sursă.
Finanțările pot fi acordate în perioada de observație și reorganizare
Noul Cod al insolvenței a introdus pentru prima dată un mecanism prin care se creează cadrul necesar acordării de finanțări.
„Finanțările vor fi acordate în perioada de observație și reorganizare pentru desfășurarea activităților curente cu acordul adunării creditorilor. Acestea vor avea prioritate la restituire, creanța lor fiind satisfăcută înaintea creditorilor garantați anteriori deschiderii procedurii”, a precizat specialistul CITR.
De asemenea, noua lege a introdus din 28 iunie un nou mecanism de protecție pentru debitorul aflat în procedura insolvenței care dorește să-și continue activitatea. Astfel, acesta nu poate fi împiedicat să participe la licitații publice pentru motivul deschiderii procedurii de insolvență, a punctat V G-H.
Mai mult decât atât, au fost clarificate, potrivit specialistului CITR, o serie de aspecte controversate în ceea ce privește contractele aflate în derulare ale unei companii în insolvență.
„Debitorul are obligația de a achita contravaloarea serviciilor prestate în termen de 90 de zile, în caz contrar furnizorul va fi îndreptățit să întrerupă furnizarea serviciilor. Termenele contractuale de plată mai mici de 90 de zile se vor modifica în termene de 90 de zile la data deschiderii procedurii”, a spus sursa citată.
Potrivit specialistului, dacă furnizorul a fost notificat în prealabil despre deschiderea procedurii insolvenței și nu își respectă obligațiile contractuale, atunci va fi sancționat cu aplicarea unei amenzi judiciare între 10.000 – 30.000 lei pentru fiecare încălcare a obligațiilor și va răspunde pentru prejudiciile aduse averii companiei.
De asemenea, o clarificare îndelung așteptată, susține specialistul CITR, s-a produs în ce privește tratamentul contractelor de leasing financiar. Astfel, în cazul rezilierii contractelor de leasing financiar de către finanțator, acesta va putea opta pentru una dintre următoarele variante:
- transferul proprietății asupra bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing, către debitor, caz în care finanțatorul dobândește o ipotecă legală asupra acelor bunuri, având rang egal cu cel al operațiunii de leasing, și este înregistrat la masa credală,
- recuperarea bunurilor ce fac obiectul material al contractului de leasing, iar finanțatorul va fi înregistrat la masa credală în alte condiții.
Cum se va vota planul de reorganizare?
În ce privește reorganizarea judiciară, modificări importante au fost făcute referitor la categoriile care votează planul și modalitatea de calcul a voturilor exprimate, susține V G-H. În cazul în care sunt cinci categorii, planul se considerăacceptat dacă cel puțin trei dintre categoriile de creanțe menționate în programul de plăți acceptă planul cu condiția că minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul și că cel puțin 30% din totalul valoric al masei credale să accepte planul.
În cazul în care sunt trei categorii, planul se consideră acceptat în cazul în care cel puțin două categorii votează planul, cu condiția că una dintre categoriile defavorizate să accepte planul și că cel puțin 30% din totalul valoric al masei credale să accepte planul.
Dacă sunt două sau patru categorii, atunci planul se consideră acceptat dacă este votat de cel puțin jumătate din numărul de categorii, cu condiția că una dintre categoriile defavorizate să accepte planul și că cel puțin 30% din totalul valoric al masei credale să accepte planul.
Potrivit lui V G-H, creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlați sau se află sub control comun cu compania pot vota cu privire la planul de reorganizare, sub condiția că programul de plăți să nu le ofere nicio sumă sau să le ofere mai puțin decât ar primi în cazul falimentului și că orice astfel de plăți să le fie acordate potrivit ordinii de prioritate a creanțelor subordinate.
De asemenea, prin noua legislație a fost creat un mecanism care să permită distribuirea bunurilor către creditori, în contul creanțelor pe care le dețin împotriva averii societății în insolvență, a declarat specialistul CITR.
„Aceasta va putea avea loc în urma unei propuneri a creditorului, cu obligația acestuia de a achita toate sumele ce ar fi fost datorate creditorilor aflați pe ordinele de prioritate anterioare, precum și celor de pe aceeași ordine de prioritate, situație identică cu cea în care bunul ar fi fost vândut către un terț. În toate cazurile, prețul bunurilor distribuite creditorilor în contul creanțelor nu va fi mai mic decât valoarea stabilită prin raportul de evaluare”, a subliniat sursa citată.
Testul creditorului privat
Pentru a asigura mai multe șanse de reușită reorganizării companiei și pentru a evita atitudinea prea precaută manifestată anterior de creditorul fiscal, noua lege aduce o clarificare bine-venită, susține V G-H, introducând noțiunea „testului creditorului privat”.
Noul Cod al insolvenței stabilește că testul creditorului privat reprezintă analiza comparativă a gradului de îndestulare a creanței bugetare prin raportare la un creditor privat diligent, în cadrul unei proceduri de prevenire a insolvenței sau reorganizare, comparativ cu o procedură de faliment.
Analiza are la baza un raport de evaluare întocmit de către un evaluator autorizat membru ANEVAR, desemnat de creditorul bugetar și se raportează inclusiv la durata unei proceduri de faliment comparativ cu programul de plăți propus.
Nu constituie ajutor de stat situația în care testul creditorului privat atestă faptul că distribuțiile pe care le-ar primi creditorul bugetar în cazul unei proceduri de prevenire a insolvenței sau reorganizare sunt superioare celor pe care le-ar primi într-o procedură de faliment.
Sursa: Avocatnet.ro
