Când vorbim de Orientul Mijlociu, spațiu geopolitic care mai tot timpul se află în centrul atenției din pricina conflictelor armate, ar trebui să știm ce reprezintă, corect? Este un termen generic utilizat de geografi, analiști, istorici, oameni politici, jurnaliști pentru a desemna o regiune vastă. Actualmente se consideră că aceasta include printre altele Arabia Saudită, Bahrain, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Iran, Turcia, Irak, Israel, Iordania, Kuweit, Liban, Qatar, Siria, Yemen, Teritoriile Palestiniene (Cisiordania și Fâșia Gaza).
În acest teritoriu se găsește și „eroul” reportajelor noastre – Omanul.
Începând din mijlocul secolului XX, Orientul Mijlociu a devenit un Centru de afaceri mondial, și probabil cea mai sensibilă zonă a lumii din punct de vedere strategic, politic, economic, cultural. În acest perimetru se află importante resurse de țiței. Dar și locul de naștere, miezul spiritual al Iudaismului, Creștinismului și Islamului.
Un top incredibil
Am cunoscut multe edificii religioase musulmane de-a lungul timpului, unele mai impresionante decât altele. Nici nu știu cum să le ierahizez; după celebritate, mărime, spectaculozitate? Cert este că nu am omis nici unul pe unde am trecut, chit că de multe ori trebuia să aleg: ]Vreți la muzeu, moschee sau…bazar? La toate nu avem timp”. Știți răspunsul…
Prima Casă a lui Allah (]Bayt Allah”, în arabă) pe care am vizitat-o (și n-am să-o uit niciodată, fiindcă nu aveam cu ce să o compar) s-a numit „Bibi-Hanâm”, după numele soției favorite a lui Timur Lenk, alias Tamerlan – celebrul cuceritor mongol, întemeietorul unui imperiu cu Capitala la Samarkand – și care se află în Uzbekistan.
„Moscheea Sheikh Zayed” din Abu Dhabi
Au urmat alte minunății, precum „Moscheea Albastră” din Istanbul, „Moscheea lui Hassan al II-lea” din Maroc, (a treia ca mărime în lume) în care pot intra și persoane care nu sunt musulmane. Mai mult, ea deține cel mai înalt minaret din lume, de 210 metri. Înșir alte mari lăcașe islamice vizitate de care îmi aduc acum aminte: „Moscheea Nasir al Molk” din Shiraz – Iran, „Moscheea Niujie” din Beijing – China, „Moscheea Wilayah” din Kuala Lumpur – Malaezia, „Marea Moschee” din Cordoba – Spania. Cred că aș putea scrie câteva seriale numai pe această temă, dacă mă gândesc bine…
Cea mai mare şi veche construcție islamică de pe continentul african se află în Kairouan, Tunisia și se numește „Marea Moschee Sidi Uqba”, inclusă în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO, considerată o capodoperă arhitecturală și un simbol al civilizației arabe. Bifată.
Și, totuși, n-am avut acces din motive obiective, deși mi-aș fi dorit cu ardoare să pot admira bujuteriile arhitectonice situate pe primele trei locuri: Moscheile „Al Haram” din Mecca, „Masjid Nabawi” din Medinadin, aflate în Arabia Saudită, și „Al-Aqsa” din Ierusalim (deși am vizitat Israelul), considerate Cele mai sfinte locuri în tradiția musulmană.
Pe de alta parte, „Moscheea Sheikh Zayed” din Abu Dhabi și „Moscheea Sultanului Omar Ali Saifuddin” din Brunei se numără în ierarhia Celor mai impresionante și spectaculoase temple ale islamului din lume. Bifată prima.
Marea Moschee din Oman
Nu știu dacă v-a impresionat înșiruirea acestor nume care, probabil, nu vă spun nimic, însă trebuia să fac o trecere în revistă ca să rămâneți măcar cu ceva informații. Închei periplul religios oprindu-mă în Oman, spre a relata pe larg despre Marea Moschee de aici.
După ce ne-am făcut o primă impresie (excelentă) despre Capitala Sultanatului, trecem să vizităm pe rând cele mai însemnate obiective. În agenda întocmită de ghida ce ne însoțește din România, delicata Anca – o mare sufletistă, care are grijă de noi ca de niște copii mari – pe prima poziție la categoria „Must see” ne-a trecut Marea Moschee. Accesul este permis și non-musulmanilor, o generoasă concesie făcută de cel care a înfăptuit acest măreț lăcaș de cult – regretatul Sultan Qaboos bin Said Al Said, plecat la cei drepți acum trei ani.
„Marea Moschee Qaboos bin Said ” din Muscat
Construcția ei s-a derulat între anii 1995 și 2001, acoperind 41 de hectare. Reprezintă moștenirea culturală și religioasă lăsată poporului său, dar și Omenirii, de către ilustrul suveran omanez, Sultanul Qaboos bin Said Al Said.
Impozantul edificiu te cucerește fie că-l admiri din exterior, dar mai ales din interior. A fost ridicat cu ocazia Aniversării a 30 de ani de domnie a suveranului. Măreața construcție se află printre cele mai mari și frumoase lăcașuri de rugăciune islamică din Orientul Mijlociu și poate primi 20.000 de credincioși. Adăpostește două piese devenite celebre: un gigantic candelabru realizat în Germania numai din cristale Swarovski, precum și al doilea covor din lume, țesut manual. Au lucrat la el timp de patru ani 400 de meșteri iranieni. Cântarește…21 de tone și acoperă întreaga sală de rugăciune, ce poate găzdui 6.500 de persoane. Minaretul principal are înălțimea de 90 metri, celelalte patru turnuri adiacente având 45 metri. Superba Casă de cult a fost inaugurată cu mult fast de către Sultan, în 4 mai 2001.
Numai că marea sa bucurie avea să fie umbrită de concurența acerbă lansată de conducătorul Emiratului Abu Dhabi, Șeiculul Zayed bin Sultan Al Nahyan, care a inițiat realizarea unei construcții rivale. Ea a fost ridicată între anii 1996 până in 2007, devenind Cea mai mare Moschee din Emiratele Arabe Unite și care îi poartă numele. Un pariu câștigat cu brio, depășind „surata” din Muscat la toate capitolele. Cel mai mare covor din lume se află în prezent în Abu Dhabi, cântărește aproape…dublu decât cel din Oman și la confecționarea lui au lucrat 1.200 de țesători, tot iranieni.
A fost o competiție a grandorii, care a înregistrat costuri astronomice. Rezultatul însă încântă privirile și sufletele a milioane de privitori.
Reguli stricte
La intrarea în orice lăcaș de cult islamic se respectă câteva reguli sacrosancte. Te descalți la intrare și să-ți depui încălțările pe rafturile special amenajate. Femeile vor avea părul acoperit cu un batic sau o eșarfă, vor purta haine care să le acopere întregul corp, cu excepția feței, mâinilor și picioarelor. Îmbrăcămintea nu va fi prea strâmtă sau transparentă. Dacă nu poartă fustă sau rochie lungă, doamnele și domnișoarele sunt acceptate și cu pantaloni, dar largi, iar pe deasupra vor avea o jacheta lungă sau o tunică. Bărbații cu pantaloni scurți nu au acces!
O persoană care emite un miros neplăcut de transpirație, de alimente ce au conținut ceapă sau usturoi, ar face bine să rămână afară, pentru a nu-i deranja pe ceilalți. Nu se vorbește tare și se oprește sonorul telefonului mobil.
Aflând atâtea lucruri minunate, am reținut și un proverb omanez: „Crede ceea ce vezi și lasă deoparte ceea ce auzi!” (Va urma).
Horia C. Deliu
