„Nedeia mocănească”, tradiţionala sărbătoare a românilor din Voineşti-Covasna, a fost amânată pentru anul viitor din considerente de siguranţă sanitară.
Primarul staţiunii Covasna, Gyero Jozsef, a declarat, luni, că evenimentele în aer liber cu un număr mare de participanţi sunt greu de organizat, în condiţiile în care se solicită certificate de vaccinare sau teste COVID-19.
„Nedeia mocănească nu o să fie în acest an, nu am fost căutat de Asociaţia Justinian Teculescu, organizatorii acestei manifestări. De altfel, sunt reglementări drastice în ce priveşte evenimentele publice, iar cele în aer liber sunt greu de organizat pentru că nu te poţi asigura că vin doar persoanele vaccinate sau testate. La peste 2.500 de participanţi e obligatoriu ca toate persoanele să fie vaccinate. În spaţii închise e altceva, poţi avea un control, o uşă de acces, dar în pădure, în spaţii deschise, nu prea poţi, există un risc. (…) Cu gust amar vă spun că este posibil să nu organizăm nici Zilele oraşului Covasna în acest an”, a declarat, pentru AGERPRES, primarul Gyero Jozsef.
Reprezentanta Asociaţiei Cultural-Creştine „Justinian Teculescu”, Florentina Teacă, a confirmat faptul că Nedeia nu va avea loc din cauza dificultăţilor de organizare.
„Se adună multă lume, nimeni nu îşi asumă riscuri. (…) Să sperăm că ne putem revedea anul viitor”, a declarat Florentina Teacă.
„Nedeia mocănească” de la Voineşti-Covasna este una dintre cele mai vechi sărbători pastorale din zona Arcului Carpatic şi aminteşte de vremurile când ciobanii tineri coborau de la munte, în preajma sărbătorii Sfântului Ilie, pentru a-şi alege viitoarele neveste. Aceştia le ofereau fetelor păpuşi din caş, iar dacă darurile erau acceptate, atunci intrau împreună în hora Sântiliei şi în toamnă, când veneau cu oile acasă, făceau nunta.
În cadrul Nedeii, în fiecare an au fost prezentate obiceiurile de nuntă specifice zonei, păstrate şi transmise din generaţie în generaţie, cum ar fi cerutul miresei, bărbieritul mirelui, ruperea colacului, descălţatul naşilor, trânta voinicilor sau ridicatul bolovanului.
Fiecare moment al nunţii, reconstituit în cadrul sărbătorii, are o anumită semnificaţie, spre exemplu, dacă mireasa scoatea mai iute opinca naşei din picior atunci însemna că femeia are ultimul cuvânt în casă, dacă paiele aprinse aruncate la picioarele tinerilor însurăţei în timp ce dansau se stingeau repede însemna că nu vor avea certuri în familie, iar ruperea colacului deasupra capului miresei şi împărţirea lui în patru zări era semn de bun augur pentru viitorii părinţi, existând credinţa că vor avea urmaşi sănătoşi şi viguroşi.
Un film documentar despre „Nedeia mocănească” a fost realizat în urmă cu câţiva ani de Centrul de Cultură al Judeţului Covasna, în cadrul unui proiect mai amplu de prezentare a meşteşugurilor, obiceiurilor şi tradiţiilor oamenilor din zonă.
Oana Mălina Negrea/ AGERPRES
