Muzeul vieţii transilvănene, amenajat în castelul Kalnoky din localitatea covăsneană Micloşoara, va fi acreditat oficial până la sfârşitul acestui an, a declarat miercuri, şefa Direcţiei pentru Cultură a judeţului Covasna, dr. Kelemen Antonia Izabella.
Aceasta a menţionat că specialişti din cadrul instituţiei pe care o conduce au vizitat săptămâna trecută acest muzeu pentru a verifica dacă sunt îndeplinite condiţiile de acreditare, urmând ca documentaţia să fie transmisă spre aprobare la Bucureşti.
Kelemen Antonia a mai spus că toate muzeele şi colecţiile deschise publicului, indiferent de forma de proprietate, trebuie să funcţioneze cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor de pe lângă Ministerul Culturii.
„Perioada de preacreditare sau de acord de principiu este de un an de zile pentru orice muzeu, colecţie publică sau privată. După un an se merge la faţa locului, (…) se controlează de către specialişti dacă sunt îndeplinite condiţiile de acreditare. La castelul Kalnoky de la Micloşoara colegii mei au fost săptămâna trecută (…) şi s-a găsit totul în regulă. Este o investiţie extraordinară care s-a făcut acolo şi sperăm ca circuitul cultural şi turistic al judeţului să fie îmbogăţit pe viitor cu cât mai multe astfel de conace, muzee şi colecţii. (…) Muzeul din Micloşoara va primi acreditare oficială, care va trebui, conform procedurii, să fie reînnoită din cinci în cinci ani (…) în urma evaluării Comisiei Naţionale pentru Muzee şi Colecţii Publice din Bucureşti’, a declarat Kelemen Antonia, în cadrul unei conferinţe de presă.
Aceasta a mai spus că este îmbucurător faptul că în judeţ există colecţionari care au amenajat mici muzee, însă, necunoscând legislaţia, nu au demarat procedurile de acreditare.
„Aceste iniţiative sunt foarte binevenite, dar trebuie neapărat să aibă un cadru legal de funcţionare (…) Deci este important să intre în legalitate. Dacă vor să expună public şi să intre într-un circuit turistic trebuie să aibă acreditare’, a mai spus aceasta.
Muzeul vieţii transilvănene a fost amenajat de descendenţii contelui Kálnoky, care au revenit în ţară după 1989, proiectul fiind finanţat de către Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European şi Guvernul României prin Programul „Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural”.
„Muzeul îşi propune mai mult decât să reconstituie istoria unei familii. Ne-am asumat astfel iniţiativa unică de a arăta ce însemna viaţa nobililor din zonă prin obiectele recuperate, donate sau cumpărate, de la arme autentice rămase din luptele duse de Kalnoky cu turcii, la scrinuri, sobe spectaculoase, reconstituiri ale vestimentaţiei de epocă sau chiar un pian Streicher original, acelaşi model pe care îl folosea şi Johannes Brahms’, se arată pe pagina de internet a muzeului.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
