Dacă ar fi să ne luăm după fila din calendar, ar trebui să spunem că azi, pe 1 martie, a sosit primăvara… Dacă ne uităm însă afară lucrurile se schimbă și ne reamintim faptul că sezonul alb încă nu ne-a părăsit.Deși iarna a fost bândă de această dată.
Cum necum, tradiția spune că a sosit momentul Mărțișorului, vechi obicei popular ce trebuie respectat.
Cu gândul la vechiul Zodiac popular
Folcloriștii afirmă că denumirea de Mărţişor pentru cea de a treia lună a anului ne-a rămas din vechiul Zodiac popular. Potrivit unor cercetători ce s-au ocupat cu studiul anumitor particularităţi ale modului de viață, culturii și obiceiurilor poporului român, oferirea de mărţişoare şi-ar avea sorgintea în sărbătorirea primăverii încă de pe vremea dacilor. De fapt, pentru geto-daci Anul Nou începea pe data de…1 martie. Poate nici nu era greşită o asemenea rânduială, având în vedere faptul că de acum încolo natura revine treptat la viaţă, influențând benefic și viața oamenilor.
Mărţişorul a reprezentat dintotdeauna un mic talisman menit să aducă noroc, sănătate şi bucurie. La început se crede că ar fi existat numai… şnurul împletit din fire de lână albă și neagră, iar mai apoi s-au îmbinat culoarea albă cu roşu, adică simbolul Divinității și al Soarelui binefăcător.
De astăzi putem spune că din punct de vedere calendaristic am păşit în noul sezon. Deşi ar mai fi trei săptămâni până la primul Echinocţiu al lui 2018, când va consfinţită în mod oficial sosirea primăverii şi din punct de vedere astronomic, marcându-se tranziția de la iarnă spre perioada caldă.
Din file de poveste…
În unele legende româneşti se povesteşte că cele două fire ale mărţişorului ar fi fost toarse pentru prima dată de însăşi… Baba Dochia, în timp ce urca cu oile la munte. Intervalul de nouă zile ce urmează va sta sub zodia acestui personaj fabulous, care este evocat la fiecare început de primăvară. În popor încă se vorbește despre mitului legat de perioada Babelor și Moșilor, cu implicații ezoterice asupra celui ce își alege o zi anume în perioada ce urmează.
În vechime mărţișoarele se dăruiau copiilor şi tinerilor – fete şi băieti, deopotrivă – înainte de Răsăritul Soarelui. Cele două fire de lână răsucite având culorile aminite reprezentau unitatea contrariilor: vară-iarnă, caldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumina-întuneric.
Măţişorul era pe vremuri legat la mână, abia mai târziu a fost atârnat în piept, ca şi în prezent. El se purta de la 1 martie până apăreau semnele palpabile ale primăverii, când se auzea cucul cantând, înfloreau pomii, soseau berzele. Atunci, mărţişorul se lega de un pom înflorit, ca să aducă noroc, spor în gospodărie şi fericire în viaţa oamenilor.
Semnificații
Dacă odinioară persoanele înstărite atârnau de șnurul bicolor un bănuţ de argint ori suflat cu aur, treptat, ajungându-se în zilele noastre lucrurile au căpătat o turnură mai prozaică. Din motive pragmatice, mărțișoarele actuale sunt simple însemne fără valoare intrinsecă, confecţionate din materiale obişnuite, aflate la îndemâna producătorilor.
Adevărata semnificaţie a mărţişorului ca semn al sosirii celui mai frumos anotimp s-a estompat, măţişoarele tinzând să devină mai ales în mediul urban nişte însemne de podoabă, chiar de etalare a bogăţiţiei la unele „vedete”.
Este bine, totuşi, că multe dintre mărţişoare şi-au păstrat simbolistica iniţială, reprezentând figurine tipice care în credinţa populară aduc noroc (coşari, trifoi cu patru foi, inimioare, buburuze, mici potcoave, ghiocei), dar şi figurine zoomorfe realizate fie din lemn, os, alamă, pâslă, pene, dar şi mult… plastic.
Aceste daruri specifice, nu neapărat ca valoare în sine, ci având încărcătură afectivă care pot fi purtate ca nişte amulete doar câteva zile după 1 martie, deşi conform tradiţiei străbune ar trebui etalate trei-patru săptămâni.
Atenţii pentru cei dragi
De 1 marie bărbaţii, flăcăii, băieţii dăruiesc mărţişoare alături de bucheţele de flori persoanelor dragi din viaţa lor, în primul rând mamei, surorilor, după caz soţiei, prietenei, rudelor apropiate, colegelor de şcoală sau serviciu, altor făpturi graţioase pe care le îndrăgesc şi le stimează.
Sigur, tradiţia spune că mărţişorul trebuie să fie un dar simbolic, care să aducă noroc, nu să reprezinte vreo…bijuterie costisitoare. Gestul amabil contează, în fond.
Răsfoind presa tabloidă, privind la anumite emisiuni din showbiz observăm an de an imagini elocvente ale snobismul unor pseudo ”persoane publice”, ce au transformat o veche şi frumoasă datină în prilej de etalare a unor daruri extravagante, așa-zise „mărţişoare” de lux confecționate din metale şi pietre preţioase oferite unei clientele sofisticate, care numai de respectarea tradiției și obiceiurilor populare nu-i pasă. Desigur, nu este vorba aici de acele mici opere de artă de tip „handemade”, adevărate miniaturi-unicat realizate de artişti profesionişti din materiale tradiţionale, precum texile, lemn, sticlă, ceramică, mătase, care se vând cu succes la magazinele Fondului Platic.
Oricum, oferta a ajuns extrem de generoasă, iar alegerea se face potrivit…bugetului fiecăruia!
Primăvara ne bate, totuși, la ușă…
Imaginea gingașelor mărţişoare, a ghioceilor, zambilelor şi a alte flori ne încântă pe toți, înveselindu-ne ochii, inima şi sufletul, chiar dacă un puseu de iarnă întârziată ne-a cam supărat în aceste zile.
Primăvara ne bate, totuși, timid la ușă…
Horia C. Deliu
