În Ajunul Crăciunului cete de colindători merg spre a vesti Naşterea Domnului. Dar şi pentru a adresa gazdelor urări de sănătate şi Sărbători Fericite, cântările lor intrând demult în tradiţia românească, făcând parte din magia inegalabilă a Crăciunului.
Cinstirea zilei Naşterii lui Isus s-a răspândit din anul 429, când împăratul Iustinian a declarat-o Sărbătoare a Imperiului Roman. De-a lungul timpului, Sărbătorile de Iarnă s-au suprapus peste vechile Saturnalii şi alte date deosebite.
Obiceiuri de Crăciun
Colindatul sau Uratul constituie un obicei stravechi de Crăciun. Cantecelele respective atrag norocul sau binecuvintarea asupra oamenilor și gospodariilor. O categorie importantă de colinde se referă strict la celebrele întâmplări biblice, cum ar fi Închinarea Magilor („Viflaimul”, referire la Bethleem), Viclenia lui Irod („Irozii”), culminand cu Tăierea pruncilor (cei 14.000). Tinerii umblă și cu Capra („Turca”, „Brezaia”) sau cu Ursul, formând cete vesele și gălăgioase, iar copiii merg cu Steaua.
În tradiţia populară, de această perioadă a anului sunt legate și o mulţime de superstiţii. În Ajunul Crăciunului gospodarii strâng de la vecini tot ce au dat cu împrumut, ca să-i găsească Sărbătorile cu toate bunurile acasă. Pentru ca în anul care vine să fie și mai frumoase, femeile punea un ban şi o nucă în apa în care se spălau dimineața.
Unii ciobani aşează sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care îl lasă în acel loc până în aprilie, la „Alesul oilor”. Atunci îl scot, îl macină şi, amestecat cu tărâţe, îl dau mioarelor, pentru ca turma să sporească şi să fie sănătoasă.
Cu mulţi ani în urmă am aflat că, în unele sate, femeile în etate se adunau în Ajun în casa uneia dintre ele şi evocau Minunile apărute la Naşterea lui Iisus. Masa festivă aşezată în seara de Ajun trebuie să rămână întinsă toată noaptea.
De Crăciun, se spune că pâinea trebuie să stea sub… masă, ca să atragă norocul, iar sub faţa de masă unele gospodine așezau puţină pleavă de grâu, pentru belşug. Până în ziua Naşterii Domnului, toată lumea trebuie să se împace cu duşmanii.
O altă superstiţie spune că în Ajun, pentru a fi protejaţi de deochi şi de farmece, trebuie să punem în cele patru colţuri ale mesei …usturoi şi seminţe de mac. Tot în această zi se fac vrăji împotriva gândacilor şi rozătoarelor.
Ca să le vină peţitorii,începând din Ajunul Crăciunului şi până la Bobotează, fetele de măritat măturau casa de la prag înspre Răsărit. În perioada Sărbătorile este bine ca fetele mari să nu ducă gunoiul, ci altcineva din casă.
Odinioară, fetele la ţară faceau vrăji ca să-şi afle ursitul. Fata trebuia să postească toată ziua. Seara, prima îmbucătură luată în gură trebuie să o pună în brâu, iar când se ducea la culcare, întindea brâul pe jos şi facea trei mătănii peste el. Era posibil ca noaptea să viseze la alesul inimii.
Datina mai spune că dacă în seara de Ajun cerul va fi înstelat, urmează un an cu o recoltă bună. De va fi călduţ peste zi, atunci primavara va fi capricioasă.
…Dragi cititori, vă urăm numai bine, multă sănătate şi un Crăciun Fericit, alături de cei dragi!
Horia C. Deliu
