Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, instituție de cultură din subordinea Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei, împreună cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita, asociație cultural-științifică care funcționează sub egida Academiei Române, în parteneriat cu Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, au organizat în perioada 26 noiembrie – 8 decembrie 2024, cea de-a XXXII-a ediție a „Zilelor Nicolae Colan”.
Manifestările cuprinse în programul ediției din acest an au fost dedicate patronului spiritual al Centrului Nicolae Colan precum și Zilei Naţionale a României, desfășurându-se în perioada 26 noiembrie – 8 decembrie.
În satul Araci, comuna Vâlcele, județul Covasna, localitate din Arcul Intracarpatic care a dat științei, culturii și spiritualității românești mari personalități – precum cele din familiile Colan, Cioflec, Rafiroiu, Nistor ș.a. duminecă, 8 decembrie a. c., în cadul Zilelor Nicolae Colan, au avut loc o seie de manifestări cu profunde semnificații de cultură românească și spiritualirare ortodoxă.
Astfel, la biserica Ortodoxă „Sf. Mare Mucenic Dimitrie” și „Sf. Teodora de la Sihla”, după Sfânta Liturghie oficiată de preotul paroh Cristian Onea, credincioșii din localitate au participat la Sfântul Maslu de obște. Conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe, Taina Sfântului Maslu de obște a fost săvârșită de un sobor de preoți ortodocși – preotul paroh și parohi din parohiile învecinate, între care s-au aflat pr. Ovidiu Mureșan, inspector eparhial și pr. Teodor Mocanu, protopopul Protopopiatului Sfântu Gheorghe.
În cuvântul de învățătură rostit de pr. protopop Teodor Mocanu au fost transmise participanților arhierești binecuvântări din partea Preasfințitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei. Apoi, au fost reliefate aspectele specifice, cu care se confruntă preoții care păstoresc credincioșii din parohiile cu un număr mic de enoriași, și, în acest contex, s-a subliniat importanța întăririi vieții comunitare și a solidarității fraților întru credință și neam, de pretutindeni. Părintele protopop a adresat felicitări părintelui paroh Cristian Onea și credincioșilor ortodocși din Araci pentru modul cum îngrijesc biserica și celelate anexe parohiale.
În acest climat de autentică trăire ortodoxă și românească, credincioșii români din Araci și oaspeții lor au participat la prezentarea cărții „Nistoreștii de Araci pe Golgota Întregirii Naționale”, 2 volume, de Pr. Ioan Lăcătușu și Prof. univ. dr. Ioan Vlad, cuvânt înainte de Ioan Vlad, ediție îngrijită de Ciprian Hugianu și Erich-Mihail Broanăr. Lucararea a apărut la Editura Eurocarpatica din Sf. Gheorghe în anul 2024, fiind una din lucrările din cadrul proiectului „Promovarea identității culturale românești din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative”, proiect realizat cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului României prin Serviciul Dezvoltare Comunitară și cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei.
Lucrarea a fost prezentată de Dr. Ioan Lăcătușu și Prof. univ. dr. Ioan Vlad, din Brașov. Textul semnat de profesorul Ioan Vlad este redat în articolul „Nistoreștii de Araci s-au întors acasă”.
În intervenția sa, dr. Ioan Lăcătușu a subliniat faptul că membrii familiei Nistor din Araci au fost,cu toții, fii și fiice vrednice ai Bisericii strămoșești. „Cu toții și-au închinat întreaga lor viață slujirii Bisericii Ortodoxe și Neamului Românesc. În acest sens stau mărturie, peste timp, numeroase surse documentare păstrate în ahivele și în pubicațiile laice și bisericești. În lucrarea de față sunt valorificate editorial importante surse documentare păstrate în arhiva Muzeului Primei Școli Românești de la Biserica „Sfântul Nicolae”, din Scheii Brașovului și în arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe.
Așa cum remarca prof. Ioan Vlad, Nistoreștii de Araci constituie o familie română luptătoare pentru cauza românească, reprezentativă pentru etapa finală – războiul de eliberare și întregire națională, a luptei pentru Marea Unire, cât și pentru această parte de țară, sud-estul transilvănean, cu personalități puternice, curajoase, bine dotate și pregătite pentru lupta națională, foarte dinamice, eficiente și generoase în tot ceea ce fac, în valorificarea talantului pe care l-au primit de la Cel de Sus și de la neamul lor românesc. Ei merită pe deplin recunoștința urmașilor prin această monografie de familie jertfelnică și chiar și alte însemne ale recunoștinței.
Dr. Ioan Lăcătușu a subliniat faptul că prof. univ. dr. Ioan Vlad face parte din cercetătorii din domeniul științelor umane, din întreaga țară, care sprijină activitatea de cercetare și valorificare editorială a a istoriei și culturii românilor din Arcul Intracarpatic. O recompensă morală binemeritată a fost editarea volumului cu nr. 30, în colecția „Profesioniștii noștri”, intitulat Forța localismului creator în scrierea istoriei – Ioan Vlad la 70 de ani.
În mediul academic și în viața publică brașoveană, prof. univ. dr. Ioan Vlad, membru al Academiiei Oamenilor de Știință din România, este perceput ca „unul dintre cei mai valoroși istorici brașoveni, născut în Țara Moților și stabilit în Brașovul care l-a adoptat cu dragoste, și pe care îl iubește necondiționat din moment ce i-a dedicat ani buni pentru a scoate în evidență rolul pe care acesta l-a avut ca punte de legătură între Principate și Transilvania” (Ion Popescu Topolog).
Bogata activitate desfășurată de istoricul, publicistul și Omul Cetății Ioan Vlad a fost recompensată cu importante premii și distincții: Premiul Dimitrie Cantemir al Academiei Oamenilor de Știință din România pe anul Centenar 2018, pentru lucrarea „Brașovul și Marea Unire”, Laudatio Prof. univ. dr. Ion Solcanu; titlul de Cetățean de onoare al orașului Zărnești și al comunei natale Lupșa. O recunoaștere a performanțelor obținute în domeniul cercetării istorice o reprezintă, pe lângă celelalte valoroase premii obținute, și includerea sa în Enciclopedia istoriografiei românești, proiect al Academiei Române.
Istoricul Ioan Vlad este autorul unei opere științifice impresionante redactată, în primul rând, prin valorificarea izvoarelor istorice inedite, a surselor arhivistice și a unei bibliografii cuprinzătoare referitoare la temele abordate. Integrat deplin în viața științifică, culturală și civică a Brașovului, profesorul și istoricul Ioan Vlad nu a uitat niciodată locurile natale. Astfel, o a doua direcție importantă de cercetare a fost concretizată în seria Lupșa – aur și oameni…, monografia comunei natale, lucrare colectivă, pe care a coordonat-o.
Profesorul Ioan Vlad, pe lângă activitatea la catedră, a fost angrenat sau s-a implicat voluntar în activitatea cultural-educativă extradidactică și extrașcolară, la nivel local și național, ca istoric, prin expuneri, simpozioane, publicistică, radio și televiziune, cu număr mare de activități individuale și de echipă, în slujba popularizării istoriei, a marcării publice a unor evenimente, aniversări, omagieri etc.
Prin întreaga sa operă, istoricul Ioan Vlad lasă posterității un profil profesional și moral recomandat ca model de urmat.
În final, au fost adresate domnului prof. Ioan Vlad, sincere mulțumiri pentru inițierea și finazarea acestui nou proiect editorial referitor la istoria românilor din Arcul Intracarpatic, împreună cu invitația de a participa, în continuare, la activitatea cultural – științifică din zona noastră.
În finalul manifestărilor, Ansamblul folcloric „Zestrea Săceleană”, coordonat de Ștefan Lupu, fiu al satului Araci,.a prezentat un emoționant spectacol de colinde și cântece tradiționale ale mocanilor săceleni.
„Zestrea Săceleană” este un ansamblu folcloric care promovează tradițiile și obiceiurile mocanilor din zona Săcele, județul Brașov. Acesta a fost fondat în anul 2017 la inițiativa lui Ștefan Lupu, cunoscut iubitor al obiceiurilor populare și Tezaur Uman Viu. Ansamblul își dedică timpul și energia pentru a păstra și promova bogăția culturală săceleană. Ștefan Lupu este un cercetător pasionat al folclorului românesc și a contribuit semnificativ la promovarea zonei mocănești, onorat cu titlul de Tezaur Uman Viu pentru munca neobosită în a salva porţile mocanilor din Săcele cu cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Ardealului pentru mireni – „Crucea Şaguniană”. Ştefan Lupu – „Fane”, cum îi spun cunoscuţii, născut în Araci, într-o familie numeroasă, de oameni gospodari, s-a stabilit în Săcele în anul 1968. Aici a cunoscut-o şi pe viitoarea sa soţie, Adela, și tot aici a devenit „păstrător şi transmiţător de valori culturale identitare”.
A înfiinţat, aşadar, Asociaţia „Zestrea Săceleană” și ansamblul cu acelaşi nume, invitat la evenimente în diverse ţări.. A iniţiat şi Ziua Bunului Vecin, în faţa casei sale. Are în plan numeroase proiecte, printre care o troiţă, o statuie a Mocanului şi deschiderea oficială a unui muzeu al tradiţiilor, în casa sa. (sursa: https://www.saceleanul.ro/video-ziua-bunului-vecin-asa-cum-a-fost-vazuta-ea-de-massmediatv-com/)
Acest fermecător „Om între oameni”, nu a uitat niciodată locurile natale. Îi mulțumim pentru tot și pentru toate… și îl așteptăm cu drag la noi întotdeauna, împreună cu nemuritoarea sa „zestre”.
Prin toate aceste manifestări de cultură și spiritualitate românească, în care au fost cinstiți înaintașii și s-au înălțat rugăciuni pentru dăinuirea comunității românești și buna conviețuire interetnică din localitate, ziua de 8 decembrie 2024 va rămâne consemnată în istoria locală.
Birourile de presă ale CEDMNC și CESCH
