Lipsa motivaţiei (64%), oboseala (50%) şi stările emoţionale fluctuante (46%) sunt principalele provocări cu care se confruntă tinerii într-o perioadă dominată de instabilitate, arată studiul naţional Insights PulseZ, care surprinde starea Generaţiei Z în 2022.
„Problemele din societatea noastră se oglindesc imediat în viaţa tinerilor. Este ceea ce constatăm în urma studiilor Insight PulseZ. Anul acesta am adăugat în chestionarul adresat tinerilor mai multe elemente pentru a identifica şi mai bine dificultăţile cu care se confruntă aceştia. În topul acestora se menţin pe primele poziţii lipsa resurselor financiare şi consilierii în carieră, cărora se adaugă bullying-ul şi lipsa oportunităţilor de dezvoltare”, a declarat Alin-Claudiu Apostu, Project Manager pentru Insights şi Vreau să fiu Antreprenor.
Peste jumătate dintre respondenţi simt nevoia de educaţie financiară şi organizare personală, gestionare a emoţiilor şi de dezvoltare a abilităţilor sociale. În comparaţie cu băieţii, fetele sunt sensibil mai mult afectate de provocări precum lipsa motivaţiei (68% vs 58% băieţii), oboseala (55% vs 45%), stările emoţionale fluctuante (53% vs 37%) şi anxietatea (50% vs 35%), se menţionează în studiul citat, aflat la cea de-a treia ediţie.
Vocea Generaţiei Z devine mai puternică de la an la an, iar nevoile acestora trebuie să fie adresate de către instituţiile guvernamentale, corporaţii şi angajatori, cât şi părinţii şi prietenii tinerilor deoarece această generaţie este viitorul, subliniază autorii studiului.
De asemenea, 68% dintre tineri îşi doresc să aibă mai multă încredere în sine, iar 60% dintre ei îşi doresc să îşi poată gestiona mai bine timpul. Acestea sunt principalele două dorinţe ale tinerilor, însă pe lângă acestea un nou trend emergent în rândul tinerilor de 16-18 ani este de a deveni cunoscuţi precum o celebritate.
„Mediul digital este un catalizator al acestui fenomen, datorită prezenţei influencerilor pe care tinerii îi iau drept exemplu. Aproape 1 din 5 tineri îşi doreşte această popularitate în mediul online, comparativ cu 5% sau 3% din rândul grupelor de tineri de 18-24 ani”, relevă studiul Insights PulseZ.
Pentru a-şi susţine dorinţele şi scopurile în viaţă tendinţele în modul de învăţare diferă în funcţie de vârsta respondenţilor. 37% din tinerii din grupa de vârstă 16-18 ani preferă să înveţe mai mult într-un sistem formal (la şcoală, ore de curs private şi biblioteci publice), în timp ce jumătate dintre tinerii de 22-24 de ani aleg în egală măsură atât sistemul formal, cât şi cel non-formal (în format online, pe platforme precum Google, Wiki, Youtube, Tik Tok, podcasturi şi alte tipuri de surse).
În medie tinerii ar aloca circa 3 ore pe zi studiului, liderii grupelor de vârstă fiind cei de 19-21 de ani cu 2,93 ore pe zi. „Şi aici apar diferenţe între mediul urban şi rural: tinerii din mediul urban alocă în medie mai mult timp studiului, comparativ cu cei din mediul rural. Tinerii de la profilul uman alocă mai mult timp studiului comparativ cu cei de la profilul real, însă nu depăşesc 3 ore de studiu pe zi”, se menţionează în studiul care surprinde starea Generaţiei Z în 2022.
Potrivi studiului citat, Youtube este cea mai menţionată platformă, având o medie zilnică de 2,3 ore, urmată de Instagram (2,3 ore), Facebook/ Messenger şi TikTok (1,6 ore).
„Utilizarea atât de populară a Youtube este una dintre veştile bune care reies din acest studiu. De ce? În primul rând pentru că tinerii generaţiei Z folosesc acest spaţiu pentru a învăţa, a urmări diverse cursuri, a se informa şi, mai ales, pentru a-şi dezvolta personalitatea. Astfel, utilizarea reţelelor creează tendinţe noi de învăţare, inovative, pe care tinerii le încorporează în procesele lor de informare şi învăţare. Acest comportament va trebui preluat şi integrat de instituţiile educaţionale şi companii ca un mod nou de a preda şi a capta atenţia Generaţiei Z”, a declarat Monica Muscă, Managing Partner First PR Agency.
Studiul mai arată că băieţii folosesc Youtube şi Discord semnificativ mai mult decât fetele, în timp ce fetele petrec mai multe ore pe TikTok, în comparaţie cu băieţii. De asemenea, se observă că utilizarea WhatsApp creşte o dată cu vârsta, asemenea emailului.
În ceea ce priveşte aplicaţiile bancare, cele mai populare moduri de transfer bancar în rândul tinerilor sunt de transfer direct prin aplicaţia băncii către clienţii aceleiaşi bănci (49%), urmate de Revolut (40%) şi de transfer prin IBAN (36%). Grupa de vârstă 22-24 de ani este cea care efectuează cele mai multe tranzacţii, iar 36% din tinerii de 16-18 ani nu transferă bani de obicei, ca o concluzie fiind că astfel de nevoi apar odată cu vârsta majoratului.
În cadrul aplicaţiilor bancare folosite de tineri pentru a-şi gestiona resursele financiare, Revolut ocupă primul loc în topul platformelor bancare având ca utilizatori 40% dintre tineri. Cei doi competitori menţionaţi, Revolut şi BT Pay, rămân lideri detaşaţi în top, urmaţi de George România, Google Pay şi Raiffeisen Mobile. După grupele de vârstă, 25% din tinerii de 16-18 ani nu folosesc aplicaţii bancare, 46% dintre tinerii de 19-21 de ani folosesc Revolut, iar pentru grupa de vârstă 22-24 platformele BT au cea mai mare pondere de 36%.
Specialiştii programelor naţionale „Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) şi „Insights” – parte a organizaţiei Romanian Business Leaders (RBL), în colaborare cu agenţia pentru studii de piaţă IZI data – au colectat şi analizat răspunsurile a peste 1.200 de tineri din România pentru a elabora studiul Insights PulseZ, aflat la cea de-a treia ediţie. Scopul este de a surprinde stările şi comportamentele în mediul online sau de consum ale tinerilor, precum şi nevoile, motivaţiile personale şi preferinţele lor. Din Generaţia Z se consideră că fac parte toţi tinerii născuţi între 1995 şi 2010.
Fundaţia Romanian Business Leaders este vocea şi vehiculul de acţiune al liderilor din mediul privat de business pentru construcţia unei Români în care generaţiile viitoare să îşi dorească să trăiască. Proiectele fundaţiei se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbare şi dezvoltarea societăţii: antreprenoriat, educaţie şi bună guvernare.
AGERPRES
