La data de 23 noiembrie 1940, generalul Ion Antonescu, şeful statului român între 1940-1944, a semnat la Berlin aderarea României la Pactul Tripartit încheiat între Germania, Italia şi Japonia care a pus bazele unei alianțe politico-militare și a actului de constituire al Axei Berlin-Roma-Tokyo.Prin semnarea Pactului Tripartit generalul Antonescu urmărea ca, mergând alături de Germania, România să redobândească Basarabia și Bucovina cedate Uniunii Sovietice și nordul Ardealului cedat Ungariei în urma Dictatului de la Viena. Faptul că Germania nu avea nici o intenţie de a ajuta România față de Ungaria, ci avea numai scopul de a le păstra pe amândouă în echilibru (mai bine zis a le ţine în şah pe amândouă) s-a evidențiat în noiembrie 1940, când invitată pentru a semna aderarea la pact, România a ajuns, prin „grija” Germaniei, să fie semnatara unui pact ce deja fusese semnat cu câteva zile înainte de către Ungaria.
Astfel, la data de 23 noiembrie 1940 când România a semnat tratatul de aderare la Berlin, Ungaria semnase deja acest tratat, dar ….. la Viena, același oraș unde cu câteva luni mai înainte, în urma unui „arbitraj” condus de Germania și Italia, țara noastră pierduse nord-vestul Transilvaniei.
Aceste „jocuri de culise” au făcut ca în momentul declanșării războiului contra Uniunii Sovietice alături de Reich, România să nu aibă nici o garanție, deoarece Antonescu nu fixase încă condițiile participării României la această operațiune militară, ci a mers numai pe asigurarea verbală a lui Hitler că va ajuta România. Desigur, acest lucru avea să coste foarte mult poporul român și odată cu participarea armatei române la campania din est, promisiunile lui Hitler nu s-au mai concretizat niciodată.
Sursa: https://www.facebook.com/LectiaIstorie
