La data de 18 mai 1388, printr-un înalt hrisov domnesc, s-a făcut prima atestare documentară a mănăstirii Cozia, importantă ctitorie a domnitorului Țării Românești, Mircea cel Bătrân.Legenda spune că zidirea bisericii de la Cozia i-a fost sugerată domnitorului de către călugărul Nicodim de la Tismana, această ctitorie fiind construită în apropierea altei mănăstiri ridicate de Negru Vodă la începutul secolului al XIV-lea.
Zidirea bisericii a început în primăvara anului 1387, fiind executată de un meșter sârb ce fusese chemat în Muntenia de însuși domnitorul Mircea cel Bătrân. Construcția este caracteristică stilului bizantin și a fost principalul model al arhitecturii religioase din Țara Românească timp de mai multe secole, având un plan treflat compus dintr-un naos alungit cu absidă centrală şi două abside laterale.
Cozia a fost concepută cu stilul ce caracterizează tradiţia bizantină, fiind construită din blocuri mari de piatră ce alternează cu cărămidă aparentă. La exterior se remarcă o bogată şi variată sculptură în piatră ce se poate observa la ancadramentele celor şapte ferestre ale naosului şi la cele două ferestre ale pronaosului și unde fiecare au diferite motive florale. Biserica a fost construită inițial doar cu pronaos, naos și altar, iar din anul 1707 i s-a adăugat pridvorul ce sporește și mai mult frumusețea acestei splendide construcții.
Pictura interioară a fost făcută între anii 1390 – 1391 din porunca lui Mircea cel Bătrân, cel care s-a preocupat permanent de înzestrarea şi înfrumuseţarea mănăstirii prin întărirea drepturilor de proprietate asupra mai multor sate şi moşii, dar și prin dreptul de exploatare a sării din salinele de la Ocnele Mari.
Lăcaşul a primit în continuare donaţii din partea diferiţilor domnitori care au urmat, astfel că, de-a lungul timpului, mănăstirea va fi reparată şi renovată de multe ori de domnitori precum Neagoe Basarab, Radu Paisie, ori Constantin Brâncoveanu.
De remarcat este faptul că, în timpul lui Neagoe Basarab s-a construit fântâna care-i poartă numele, iar domnitorul Constantin Brâncoveanu a construit în anul 1707, pridvorul în cunoscutul stil numit după numele său, adică „stilul brâncovenesc”. Policandrele din pronaos şi naos datează tot din epoca lui Constantin Brâncoveanu, fiind confecţionate în anul 1691, respectiv 1693.
Mănăstirea Cozia constituie una dintre bunurile de seamă ale patrimoniului cultural naţional, având o valoare artistică şi documentară deosebită, deoarece istoria mănăstirii este strâns legată de istoria poporului român, ea însăși fiind un important centru de cultură, artă și spiritualitate.
Sursa: Lecția de istorie/Facebook
