În aceste zile se împlinesc șapte decenii de la înființarea în vechea urbe de la poalele Tâmpei, care pe atunci (în anul 1953) se numea…Orașul Stalin (!), a unei instituții de artă cu un profil aparte – Teatrul Muzical – devenit între timp Opera Brașov. Un brand apreciat și iubit de către spectatori.
În cele ce urmează vom face o scurtă incursiune în istoria omagiatului așezământ de cultură prin amabilitatea Ceciliei Maria Toma, secretar la Compartimentul PR, respectiv a regizorului de scenă Dan Antipa, director general-adjunct, dar și a graficianului Adrian Cioiu, managerul firmei „Design For Your Business”, care asigură în ultima vreme materialelor promoționale și ambientului din foaier o imagine rafinată, plină de culoare.
Actul de naștere a fost întocmit, așadar, în anul 1953, prin decizia Sfatului Popular Regional nr. 54088 din 15 noiembrie. În decursul celor 70 de ani de existență, pe măsura diversificării complexității repertoriale titulatura inițială a cunoscut două modificări: începând din anul 1996 denumirea se schimbă în Teatrul Liric, pentru ca în 2001 să intervină pasul spectaculos, instituția căpătând statutul onorant de Operă!
Treptat ea și-a conturat un loc marcant în viața spirituală românească, cu deosebire a comunității locale. Realitatea obiectivă o constituie numărul impresionant de spectatori, fie în spectacolele jucate la sediu, fie în turneele întreprinse în țară sau în străinătate.Treptat ea și-a conturat un loc marcant în viața spirituală românească, cu deosebire a comunității locale. Realitatea obiectivă o constituie numărul impresionant de spectatori, fie în spectacolele jucate la sediu, fie în turneele întreprinse în țară sau în străinătate. De asemenea, instituția a urmărit valorizarea resurselor umane și tehnice existente, continuarea tradiției muzicale, promovarea valorilor artistice autohtone în străinătate, precum și stimularea inovației și a creativității. Instituția brașoveană și-a propus creșterea gradului de cultură muzicală prin adoptarea unor programe de educație, respectiv oferirea unui mediu accesibil și comunicativ tuturor categoriilor de public.
În decursul celor peste 70 de ani de existență, destinul Operei Brașov s-a îngemănat cu personalități artistice marcante ale vieții culturale românești, nume de rezonanță rămase în Panheonul spiritual național.
Amintim doar câțiva dintre memorabilii soliști ce au evoluat aici: Nicolae Herlea, Ion Dacian, Elena Cernei, Ludovic Spiess, David Ohanesian, Eugenia Moldoveanu, Octav Enigărescu, Pompei Hărăşteanu, Cleopatra Melidoneanu, Dorin Teodorescu, Nelly Miricioiu. Evocăm, de asemenea, dirijori celebri ca Jean Bobescu, Petre Sbârcea, Cornel Trăilescu, Ilarion Ionescu-Galaţi, Ladislau Roth (Mexic), Corneliu Calistru, Victor Dumănescu, Jean-Marie Juan (Franţa), Alfonso Saura (Spania), David Crescenzi (Italia), Giuseppe Carannante (Italia). Să nu uităm nici de marii regizori Jean Rânzescu, Hero Lupescu, George Zaharescu, Dimitrie Tabacaru, Carmen Dobrescu, Cristian Mihăilescu, Anda Tabacaru, apoi de scenografii Nicolae Holbea, Gheorghe Codrea, Horia Popescu, Viorica Petrovici. Vom aminti câțiva soliști de balet remarcabili, precum Corina Dumitrescu, Bianca Fota, Gigel Ungureanu, Ovidiu Matei Iancu, Ioan Dorin Coșeriu, Cristina Terentiev, Alexei Terentiev, Anatolie Ustinov și marii coregrafi Oleg Danovski, Francisc Valkay, Edina Papo, Răzvan Mazilu, Cristina Uţă.
Pe scena Operei din Brașov au fost montate peste o sută de titluri de operă, operetă muzical, balet și spectacole pentru copii, ceea ce evidențiază complexitatea şi varietatea repertorială. Să mai punem că Opera Brașov a fost invitată să participe la festivaluri prestigioase, naționale şi internaționale, bucurându-se de ovații și aprecieri, atât din partea publicului spectator, cât și din partea criticilor de specialitate. Printre evenimentele cele mai reprezentative amintim: Festivalul Internațional „George Enescu” București (1988, cu spectacolul „Bărbierul din Sevilla” de G. Rossini), Festivalul de Operă de la Montecatini, Italia (1993, cu „Rigoletto” de G. Verdi) sau Festivalul „Mozarteum” din Salzburg (2000, cu opera „Nunta lui Figaro” de W.A. Mozart).
Festivalul de Operă, Operetă și Balet a debutat în anul 2003, la Aniversarea a jumătate de veac a instituției
Festivalul s-a dorit a fi o redeschidere către lumea muzicală națională și internațională, având în vedere impresionanta tradiție culturală a Brașovului. De-a lungul anilor au fost căutate noi modalități de promovare a valorilor muzicale autentice, precum și abordarea unor acțiuni tot mai interesante, care să îmbogățească existența spirituală a comunității, conferind manifestărilor artistice ample coordonate în contextul cultural românesc, european și mondial.
Prin fiecare ediție a Festivalului de Operă, Operetă și Balet, instituția a urmărit valorizarea resurselor artistice și tehnice existente, continuarea tradiției artistice, promovarea valorilor autohtone în străinătate, precum și stimularea inovației și a creativității.
Manifestările desfășurate în cadrul primelor nouăsprezece ediții ale festivalului au adus în atenția publicului și al specialiștilor în domeniu, tot ceea ce are mai bun scena lirică națională și europeană: spectacole reprezentative de o autentică valoare, realizate și susținute de artiști cunoscuți din țară și străinătate, de la interpreți consacrați (soliști vocali, balerini, actori), până la regizori, scenografi, coregrafi și dirijori de talie internațională: Carmen Dobrescu, Cristian Mihăilescu, Anda Tabacaru, Dina Papo, Ioan-Dorin Coșeriu, Matei Iancu, Viorica Petrovici, Matteo Mazzoni (Italia), Ciprian Teodorașcu, Felicia Filip, Vasile Martinoiu, Maria Slătinaru-Nistor, Pompei Hărășteanu, Elena Moșuc, Boris Materinco (Republica Moldova), Corneliu Calistru, Ionel Voineag, Mircea Sâmpetrean, Ștefan Ignat, Francisc Valkay, Diana Țugui, Marius Budoiu, Lucian Petrean și mulți alții.
Printre instituțiile de prestigiu ce au evoluat amintimOpera Națională București, Opera Maghiară din Cluj-Napoca, Opera Națională Chișinău, Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” Constanța, Opera Națională Română Iași, Compania de Balet a Teatrului Național Sarajevo, Opera de Stat Ruse (Bulgaria), Opera Comică pentru Copii București, Opera Română Craiova, ”Vienna Opera Company”, Teatrul Liric „Elena Teodorini” Craiova, Compania de dans a Teatrului de Stat Constanța.
Opera Română din Craiova revine în Festival pentru al doilea an consecutiv
Sâmbătă, 11 noiembrie 2023, de la ora 18.30, în Sala Operei Brașov, Opera Română Craiova vine, pentru al doilea an consecutiv, acum în cadrul celei de-a XX-a ediții a Festivalului de Operă, Operetă și Balet, și prezintă spectacolul „Simon Boccanegra” de Giuseppe Verdi. Este cea mai complexă dramă verdiană, pe un libret de Francesco Maria Piave şi Arrigo Boito, după piesa lui Antonio Garcia Guttiérrez.
Complexitatea dramatică și cerințele muzicale fac din punerea în scenă a capodoperei lui Verdi o adevărată provocare, asumată de cunoscutul regizor bulgar Plamen Kartaloff, actualul manager al Operei din Sofia.
Zbuciumul interior al lui Simon Boccanegra, marinarul-corsar devenit doge, își găsește expresia într-o scenografie originală creată de Răzvan Drăgănescu, în care se detașează un element scenic central: vortexul. Este o mișcarea circulară ce presupune o evoluție pe care oamenii nu o pot controla, una condusă de forțe superioare. Producția craioveană se bucură de o concepție unitară, motivată estetic, menită să amplifice impactul muzicii verdiene.
În distribuţie apar Ioan Cherata, Gianluca Breda (Italia), Cesare Kwon (Italia), Dragoș Drăniceanu, Giorgia Teodoro (Italia), David Baños (Spania), Stanislav Voloșin, Corina Vlada. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Române din Craiova. Conducerea muzicală îi aparține lui Francesco di Mauro (Italia). Concert-maestru: Meda Stanciu. Dirijor cor: Florian George Zamfir. Maestru de cor: Lelia Candoi.
Eveniment desfășurat cu sprijinul Consiliului local și al Primăriei Brașov.
Horia C. Deliu
